Potrivit unui comunicat al DNA, Gheorghe Bunea Stancu este acuzat de trafic de influență, iar Ioan Niculae de cumpărare de influență, în formă continuată, instigare la evaziune fiscală și la spălare de bani. În dosar s-a început urmărirea penală și față de: Nicoleta Toncea, președinte al SC Interagro, pentru complicitate la evaziune fiscală și la spălare de bani, Viorel Bărac, director general, și Adriana Guță, director economic, ambii în cadrul aceleiași firme, dar și față de SC Interagro SA, pentru evaziune fiscală și spălare de bani.
Ce spun procurorii DNA
DNA precizează că, în perioada 2008-2009, între SC Interagro SA și o altă societate specializată în producție agricolă și tranzacții cu produse agricole, s-au desfășurat mai multe tranzacții comerciale ce au avut la bază prestații neexecutate, privind contractul încheiat în august 2008, în valoare de 10 milioane de euro. Obiectul contractului a privit realizarea de materiale promoționale (brelocuri, post-it-uri și standuri) pentru Interagro de către firmă respectivă.
„La solicitarea suspectului Ioan Niculae, sumele de bani au fost 'trecute' formal prin societatea respectivă, pentru ca ulterior, la indicațiile acestuia, să fie externalizate într-o firmă de tip 'off shore' din Insulele Virgine. Încheierea și derularea contractului de prestări servicii de publicitate dintre SC Interagro SA și societatea respectivă s-a făcut prin intermediul suspecților Bărac și Guță, care au semnat contractul și s-au ocupat de înregistrarea documentelor financiar — contabile pentru a crea aparența de îndeplinire a prestațiilor. Suspecții au beneficiat de ajutorul suspectei Toncea care, din dispoziția lui Niculae, s-a implicat în realizarea plăților către firmă respectivă", se arată în comunicat.
Circuitul financiar de spălare a banilor proveniți din evaziune fiscală, susțin procurorii, a fost inițiat și coordonat de Ioan Niculae și a avut ca scop prejudicierea bugetului de stat cu peste 11,4 milioane lei, reprezentând TVA în sumă de aproape 6,9 milioane lei și impozit pe profit- peste 4,5 milioane lei. DNA menționează că, în prima parte a anului 2009, Ioan Niculae a inițiat și desfășurat activități de corupere, fiind vizați funcționari publici și înalți demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge să promoveze o Hotărâre de Guvern, prin care să fie acordate facilități fiscale, privind subvenționarea achiziției de îngrășăminte chimice, cu consecință directă în beneficiul financiar al grupului Interagro.
Ion Niculae, adus în această dimineaţă la audieri
Ioan Niculae a fost adus, în această dimineață, la DNA pentru a fi audiat în dosarul în care procurorii au făcut, în urmă cu o zi, percheziții la domiciliul său și la sediul firmei Interagro. Omul de afaceri se află în spatele gratiilor, după ce în aprilie a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel București la 2 ani și 6 luni închisoare cu executare în dosarul "Mită la PSD".
Procurorii DNA au efectuat joi percheziții la reședința omului de afaceri Ioan Niculae și alte adrese, dar și la sediul SC Interagro într-un dosar ce vizează suspiciuni privind săvârșirea unor infracțiuni de corupție și economice (evaziune fiscală și spălare de bani), comise în perioada 2008 — 2009.
Ancheta DNA în cazul omului de afaceri vizează cercetarea unor aspecte infracționale semnalate de ANAF referitoare la tranzacțiile comerciale dintre SC Interagro SA și SC Libarom Agri SRL privind materiale de promovare prin presa scrisă, machete publicitare, materiale promoționale, imprimare, au declarat pentru Agerpres surse judiciare.
Potrivit surselor citate, în acest caz ar fi vorba de un prejudiciu de peste 2 milioane euro.
Pe de altă parte, aceleași surse au precizat că Dorin Cocoș ar fi susținut, într-un denunț la DNA, că în perioada 2008 — 2009 Ioan Niculae i-ar fi cerut sprijin pentru influențarea unor funcționari publici și demnitari în vederea elaborării unei hotărâri de guvern prin care să fie acordate subvenții pentru îngrășăminte din producția internă, ceea ce ar fi condus la subvenționarea indirectă a combinatelor controlate de acesta, care produceau la acel moment circa 90% din producția de îngrășăminte.
Cocoș ar fi urmat, susțin sursele, să fie recompensat financiar pentru aceste demersuri cu suma de 1.000.000 euro.
