De Înălţarea Domnului, poporul român îşi cinsteşte eroii naţionali

10 Iun 2021 | scris de A.V.
De Înălţarea Domnului, poporul român îşi cinsteşte eroii naţionali

Biserica Ortodoxă prăznuiește Înălțarea Domnului la 40 de zile după Înviere, în Joia din cea de-a patra săptămâna după Paști.

Această sărbătoare mai este cunoscută și sub numele de Ispas. În această zi, Mântuitorul nostru Iisus Hristos s-a ridicat la ceruri de pe Muntele Măslinilor. La această minune au mai luat parte și Apostolii și cei doi îngeri. Aceștia din urmă le-au vorbit apostolilor despre cea de-a doua venire a lui Hristos, și le-au cerut să nu fie copleșiți de durerea despărțirii de Mântuitor.

Astăzi este ultima zi în care se mai înroșesc ouă, încheind astfel ciclul sărbătorilor pascale. Oamenii se salută cu ”Hristos s-a înălțat!/Adevărat s-a înălțat!”.

Biblia spune că Isus Hristos i-a chemat pe cei 12 apostoli pe Muntele Măslinilor, a mâncat alături de ei, le-a dat cele din urmă învățături, i-a binecuvântat și i-a trimis în lume să predice lui Dumnezeu.

Apoi s-a ridicat dintre apostoli și s-a înălțat la cer. Înălțarea este unul dintre cele 12 Praznice Împărătești ale Bisericii Ortodoxe, și are loc la 40 de zile de la Înviere, în a șasea săptămână după Paști, într-o zi de joi.

Cu multiple semnificații legate de pătrat și cruce, cifra 4 reprezintă cele 4 Evanghelii, cele 4 colțuri ale lumii, cele 4 anotimpuri, cele 4 faze ale Lunii, cei 4 stâlpi ai Universului, cele 4 vârfuri…

Numărul 40 este numărul așteptării, al pregătirii și al pedepsei. David a domnit 40 de ani, la fel și Solomon, legământul lui Noe urmează după 40 de zile de potop. Moise a fost chemat la Dumnezeu când a împlinit 40 de ani și rămâne 40 de zile pe Muntele Sinai. Isus predică 40 de luni, evreii necredincioși primesc pedeapsa de rătăci 40 de ani în pustie. Isus este dus la Templu după 40 de zile de la Naștere. Înviază din morți după 40 de ore și se Înalță la Cer după 40 de zile.

Tot 40 de zile, se crede, rămâne sufletul mortului pe Pământ, înainte de Marea Trecere. Se crede că acela care moare de Înălțare ajunge în Rai.

În calendarul popular, Înălțarea Domnului este cunoscută şi ca „Ziua de Ispas” . Legenda spune că Ispas a fost de față la Înălțarea Mântuitorului la cer, martor la ridicarea sufletelor morților, că era un om vesel și credincios, scrie iuliagorneanu.ro.

De aceea, toți oamenii încearcă să fie binedispuși de Ispas și, prin ofrande ritualice specifice, să-și pomenească moșii și strămoșii, ale căror suflete se înalță în această zi la ceruri. Se împart de pomană îndeosebi plăcinte, lapte, pâine, ceapă verde și rachiu iar ciobanii dau și primesc miei și caș.

În aceeaşi zi, prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din anii 1999 şi 2001, sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată ca Zi a Eroilor şi sărbătoare naţională bisericească, astfel că astăzi, în toate bisericile din ţară şi străinătate se face pomenirea tuturor eroilor români căzuţi de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credinţă, libertate, dreptate şi pentru apărarea ţării şi întregirea neamului, scrie RADOR.

 

Pomenirea eroilor naţionali în ziua Înălţării Domnului Iisus Hristos a fost hotărâtă de Sinodul Bisericii Ortodoxe Române în 1920, scrie site-ul basilica.ro.

Hotărârile sinodale din 1999 şi 2001 au consfinţit decizia, Înălţarea Domnului fiind declarată sărbătoare naţional bisericească.

Doi ani mai târziu, sărbătoarea a fost proclamată Ziua Eroilor şi a devenit sărbătoare naţională a poporului român prin legea 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război.

Catedrala Națională din București este construită în memoria eroilor, primul dintre cele două hramuri ale sale fiind „Înălțarea Domnului”.

Catedrala este „un simbol spiritual naţional”, dedicat eroilor neamului, care „prin jertfa lor”,  după cum spunea Patriarhul României, „au dus la învierea neamului ca realizare a unităţii, a reîntregirii poporului român şi a formării statului naţional român”.

La sfințirea catedralei, în noiembrie 2018, Preafericirea Sa a așezat „cu evlavie şi recunoştinţă” în piciorul sfintei mese „numele tuturor eroilor români cunoscuţi care şi-au jertfit viaţa în Războiul de Independenţă din 1877-1878, în războaiele balcanice din 1913, în Primul Război Mondial din 1916-1919, în Al Doilea Război Mondial în 1944-1945, precum şi numele făuritorilor Marii Uniri din 1918”.

„Pe lângă eroii cunoscuţi există o mulţime de eroi necunoscuţi ai neamului românesc care au fost înmormântaţi în gropi comune, în locuri comune, dar care sunt cunoscuţi de Dumnezeu”, a spus Preafericirea Sa.

Cele 1684 pagini ale secţiunii cuprind numele, prenumele, funcţia şi războiul în care „s-au jertfit, de-a lungul istoriei noastre, pentru apărarea patriei şi a credinţei ortodoxe strămoșești, pentru libertatea şi demnitatea poporului român”.

 

Foto credit: Arhivă Basilica.ro

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră