CEDO decide că România a găzduit închisori ale CIA. Acum suntem buni de plată

31 Mai 2018 | scris de Marina Constantinoiu
CEDO decide că România a găzduit închisori ale CIA. Acum suntem buni de plată

România şi Lituania au fost găsite vinovate, joi, de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, pentru încălcări ale convenţiei care interzice tortura în cazurile cetățenilor Abd al-Rahim al-Nashiri şi respectiv Abu Zubaydah, în urma participării celor două ţări la programul închisorilor secrete CIA, anunţă CEDO pe site-ul instituției.

CEDO obligă România să-i plătească lui al-Nashiri despăgubiri în valoare de 100.000 de euro.

MAI MULTE DETALII DESPRE CAZUL AL NASHIRI, AICI.

Instanța a stabilit că bărbatul a fost ținut într-un centru de detenție al CIA din România timp de 18 luni și că autoritățile de la București au știut că acesta va fi supus unor tratamente care încălcau Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

CEDO a mai stabilit că România a permis ca Abd al-Rahim al-Nashiri, un cetăţean saudit de origine yemenită, născut în 1965, să fie mutat într-un alt centru de detenție al CIA situat ori în Afganistan ori în Lituania.

Curtea recomandă României să demareze cât mai curând posibil o investigație completă asupra cazului al-Nashiri și, dacă e necesar, să condamne responsabilii vinovați. Autoritățile române ar trebui să intervină pe lângă cele americane pentru ca sauditul să nu fie condamnat la moarte.

Abd al-Rahim al-Nashiri şi Zayn al-Abidin Muhammad Husayn, aflaţi în prezent în detenţie la baza navală Guantanamo Bay din Cuba, nu au putut fi audiați în timpul procesului.

Cei doi au fost considerați de CIA ”deţinuţi de valoare ridicată” în timpul ”războiului contra terorismului” lansat preşedintele George W. Bush după atacurile de la 11 septembrie 2001.

Autorităţile americane îl suspectează pe Al-Nashiri că a participat, în octombrie 2000, la atentatul care a vizat nava americană USS Cole în portul yemenit Aden. De asemenea, sauditul e suspectat că a avut un rol în atacul contra petrolierului francez MV Limburg în Golful Aden, în octombrie 2002.

Procedurile judiciare împotriva sa sunt în desfăşurare în SUA pentru presupusul lui rol în atacuri.

Autoritățile române nu au recunoscut existența închisorilor CIA pe teritoriul României. 

Întrebat joi ce va face Guvernul României în urma condamnării, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, a declarat: ”În acest moment nu am de oferit o declarație pe acest subiect sau un punct de vedere al Guvernului”.

Totul a pornit de la un articol al cotidianului american The Washington Post, din noiembrie 2005, care a publicat o serie de dezvăluiri senzaționale despre existența unei rețele de închisori secrete în mai multe state democratice din Estul Europei.  Apoi organizația de apărare a drepturilor omului Human Rights Watch (HRW) a afirmat că România și Polonia se află pe lista închisorilor secrete marca CIA.

Sursele citate de cotidianul american - actuali sau foști oficiali din cadrul serviciilor de informații, precum și diplomați străini ai unor țări de pe trei continente - dezvăluiau că numărul prizonierilor din închisorile secrete susținute în totalitate de CIA este de cel puțin 100. De existența acestor închisori și a ceea ce ascundeau ele nu ar fi știut decât președinții și serviciile secrete din țările respective, scria sursa citată.

Cum a descoperit HRW că România și Polonia erau implicate în acest scandal? Directorul organizației, Tom Malinowski, a declarat pentru cotidianul britanic The Times că, în urma investigațiilor, oamenii de la HRW au descoperit deținuți transferația cu un avion al CIA din Afganistan în Europa de Est, în regiuni care sunt închise accesului publicului și al presei, inclusiv în Polonia și România.

Experții HRW au tras această concluzie după studierea documentelor de zbor ale unui avion Boeing 737, cu seria N313P, care, în 2003, a aterizat la Constanța, venind direct de la Kabul. Aeronava este folosită în exclusivitate de CIA pentru transportarea suspecților de terorism în afara granițelor SUA. Avionul respectiv a fost înregistrat ca aparținând unei companii cu sediul în statul american Massachusetts, despre care se crede că servea drept paravan pentru operațiunile CIA.

Documentele arătau că, în septembrie 2003, avionul a efectuat o cursă directă de la Kabul, capitala Afganistanului, la Szymany, aeroport situat în apropierea orașului polonez Szczytno, la nord de Varțovia, unde se află și o bază de antrenament a serviciilor de informații poloneze. De aici, avionul a decolat direct spre baza aeriană Mihail Kogalniceanu, de lângă Constanța, care a adăpostit, în 2003, în cursul războiului din Irak, circa 3.500 de militari americani. Anterior, avionul a făcut mai multe escale la baza Kogalniceanu, în modernizarea căreia Statele Unite au investit cel puțin 3 milioane de dolari, pregătindu-se să o preia ca bază operațională, scria cotidianul britanic The Independent.

Europarlamentarul Norica Nicolai, care a condus comisia parlamentară de anchetă privind închisorile CIA, a declarat, joi, că ancheta parlamentară nu a exclus, dar nici nu a expus existenţa unor centre de detenţie pe teritoriul României, dar a cerut parchetelor să treacă la o cercetare judiciară, ceea ce nu s-a întâmplat, scrie News.ro.

Nicolai consideră că, dacă CEDO cere să se analizeze răspunderea oficialilor români, atunci aceasta trebuie căutată la foşti preşedinţi sau prim-miniştri care au încheiat acordul pentru centre de detenţie pe teritoriul României.

Întrebată dacă este vorba despre o locaţie anume în plângerea făcută la CEDO de respectivul cetăţean, care ar fi fost deţinut în perioada 2003-2005, Nicolai a precizat: ”E vorba de o detenţie de 18 luni. Această locaţie nu a fost identificată de ancheta parlamentară, pentru că noi nu am investigat decât ceea ce era public, adică transferurile operate de avioane care au fost închiriate de CIA şi în cadrul acestor transferuri nu s-au stabilit niciun fel de elemente care să stabilească faptul că au fost locaţii secrete pentru detenţia acestor persoane”.

România a găzduit o instalaţie secretă de detenţie a CIA din septembrie 2003 şi până în noiembrie 2005, stabileşte CEDO.

Litiuania a găzduit la rândul ei o instalaţie similară din februarie 2005 până în martie 2006.

Comisia parlamentară de anchetă privind închisorile CIA a fost înfiinţată în 2006, a fost condusă de Norica Nicolai şi şi-a încheiat activitatea după doi ani, concluzionând că nu există indicii că pe teritoriul României ar fi existat astfel de centre de detenţie.

La rândul său, fostul consilier prezidenţial pentru Securitate Naţională în perioada 2000-2004, Ioan Talpeş, a declarat, joi, că este ”o aberaţie” condamnarea României la CEDO pentru că ar fi găzduit închisori CIA, el susţinând că nu a existat un astfel de centru în România şi că nici nu îşi poate imagina că ar fi existat aşa ceva. Talpeş a afirmat din nou că, într-adevăr, România a pus la dispoziţia CIA o locaţie ”în care se desfăşurau acţiuni speciale”.

Astfel, autorităţile române au încălcat articolul 3 (interzicerea torturii) al Convenţiei europene a drepturilor omului, din cauză că Guvernul de la Bucureşti nu a anchetat acuzaţiile formulate de Abd Al Rahim Husseyn Muhammad Al Nashiri şi din cauza complicităţii la acţiuni CIA care au condus la rele tratamente.

Ele au încălcat de asemenea articolul 5 (dreptul la libertate şi securitate), articolul 8 (dreptul la respectarea vieţii private) şi articolul 13 (dreptul la îngrijiri eficiente), dar şi articolul 6.1 (dreptul la un proces într-o perioadă rezonabilă de timp) şi articolele 2 (dreptul la viaţă) şi 3 în legătură cu articolul 1 al Protocolului nr. 6 (abolirea pedepsei cu moartea), deoarece România a ajutat la transferarea lui Al Nashiri de pe teritoriul său, în pofida faptului că acesta risca să-i fie interzis accesul la justiţie şi pedeapsa cu moartea.

urtea a conchis că România a găzduit o închisoare secretă CIA - cu numele de cod ”Detention Site Black” - din septembrie 2003 până în noiembrie 2005, că Al Nashiri a fost deţinut în aceasta timp de 18 luni şi că autorităţile române au ştiut că CIA avea să-l supună unor tratamente contrare Convenţiei.

România a permis, de asemenea, mutarea acestuia în altă instalaţie de detenţie, fie în Afganistan (”Detention Site Brown”), fie în Lituania (”Detention Site Violet”), aşa cum stabileşte altă hotărâre pronunţată joi, în cazul lui Abu Zubaydah, expunându-l astfel altor rele tratamente.

Curtea a stabilit că Al Nashiri s-a aflat în jurisdicţia României şi că această ţară este responsabilă de încălcarea drepturilor acestuia prevăzute de Convenţie.

CEDO recomandă ca România să efectueze o anchetă completă cu privire la cazul lui Al Nashiri cât mai curând posibil şi, dacă este necesar, să pedepsească orice oficiali responsabili.

Curtea recomandă de asemenea ca România să ceară asigurări Statelor Unite că Al Nashiri nu va fi condamnat la moarte.

UPDATE

„Concluziile Curţii Europene sunt analizate cu toată seriozitatea la nivelul Guvernului şi vor face obiectul unor consultări interinstituţionale pentru o evaluare cuprinzătoare. Aşa cum am arătat şi în observaţiile scrise şi orale în această cauză, autorităţile naţionale au cooperat cu diversele formate internaţionale în care s-a ridicat subiectul, oferind informaţii şi răspunsuri. Rămânem ferm ataşaţi principiului respectării drepturilor omului şi ne reafirmăm convingerea că pedeapsa capitală trebuie abolită la nivel universal, că interdicţia torturii nu trebuie limitată sau ignorată nici în cele mai dificile circumstanţe”, a transmis MAE, la solicitarea Agerpres.

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră