Tradiţii şi superstiţii. Practici băbeşti. Cum se fac descântecele

17 Oct 2018 | scris de Dănuț Deleanu
Tradiţii şi superstiţii. Practici băbeşti. Cum se fac descântecele

Una din caracteristicile esenţiale ale descântecului românesc este întrebuinţarea a diverse obiecte de care se slujeşte lecuitoarea în timp ce descântă.  Aceste obiecte au drept scop: să ameninţe demonul bolii care, înspăimântat de vorbele însoţite de gesturile duşmănoase ale babei, se vede silit să părăsească trupul bolnavului.

Ameninţarea demonului se face cu obiecte tăioase (cuţit, seceră, topor) sau ascuţite (ac, cui, ţeapă); cu o nuia de alun, în descântecele de muşcătură de şarpe, căci „alunul e naşul şarpelui” şi se teme grozav de el; cu o mătură sau numai – pars pro toto – cu un fir de mătură; cu usturoi, de care fug toate duhurile rele; cu o cruce, cu tămâie, agheasmă şi alte lucruri sfinţite, de care demonul fuge „ca dracul de tămâie”.

Să cităm câteva exemple. De „lungoare”, se descântă în Bucovina cu o seceră şi cu un „gâtlej de mătură părăsită”, rostindu-se, între altele, următoarele cuvinte: „Cu secera te-oi secera/Cu mătura te-oi mătura/Şi-n Marea Neagră te-oi arunca”.

În judeţul Dolj se descântă de „muma-pădurii” cu o mătură, cu foc cu tămâie, apă într-o oală şi un topor. Baba, rostind descântecul, pune pe rând mâna pe aceste obiecte, când zice: „Eu cu mătura te-oi mătura/Cu focul te-oi frigea/Cu tămâia te-oi tămâia/Cu toporul te-oi tăia/Şi te fac nouă bucăţele/Te arunc în nouă vâlcele/Te-or mânca nouă căţele”.

În judeţul Mehedinţi, se descântă de „muma-pădurii” numai cu o secure. Baba o înfige cu tăişul în pragul casei, când rosteşte cuvintele: „Să nu mai vii la (cutare), că te-oi tăia cu securea”.

Tot de „muma-pădurii” se descântă în judeţul Romanaţi cu o seceră şi trei cărbuni. Secera se atârnă de uşă şi se zice descântecul: „Secere secerătoare/Cum eşti ziua tăietoare/Să fii noaptea păzitoare...” Apoi baba ia cei trei cărbuni şi, punându-i în trei locuri la uşă, zice: „Voi, aceşti cărbuni/Să faceţi trei îngeri buni/Să păziţi prin bătătură...Unde veţi afla muma-pădurii/S-o luaţi/S-o sfărâmaţi/Inima să i-o mâncaţi...”

Tot în judeţul Romanaţi, se descântă de „soare-sec” cu 9 pietre şi 9 aşchii sărite din secure, rostindu-se următoarele cuvinte: „Fugi soare-sec/Că te-nec/Cu pietrele te bat/Cu apa te-nec/Cum a sărit aşchia asta din secure/Şi lemnul tăiat de voinic/Aşa să saie/Să răsaie/Dorul din capul (cutăruia)...”

În Ţara Oaşului, se descântă de „mătrice” cu o seceră, cu un cuţit, un fus, o lingură, un fir de mătură, foarfece şi un pieptene, rostindu-se următoarea ameninţare: „Cu secera secera-te-oi/Cu cuţitu tăia-te-oi/Cu fusul străpunge-te-oi/Cu lingura rade-te-oi/Cu foarfecele forfeca-te-oi/Cu pieptenele pieptena-te-oi/Cu mătura mătura-te-oi...”

 

SHARE

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Obiceiuri si Traditii

Ultima oră