Elveția a decis continuarea îngrădirii accesului muncitorilor români

24 Apr 2018 | scris de Istvan Deak
Elveția a decis continuarea îngrădirii accesului muncitorilor români

Consiliului federal elveţian a decis mentinerea clauzei de salvgardare aplicabilă cetăţenilor români şi bulgari. Începând cu iunie 2009, cetățenii români ar fi trebuit să se bucure de libertate totală de circulație în Elveția, însă Țara Cantoanelor a decis aproape imediat să o blocheze.

Săptămâna trecută, autoritățile elvețiene au decis să mențină această clauză. 

Doar 996 de muncitori din România şi Bulgaria vor putea obţine o autorizaţie de sejur în următoarele 12 luni.

Între iunie 2016 şi mai 2017, valoarea cotei stabilite pentru acordarea de permise de tip B (autorizaţie de sejur) a fost depăşită cu mult.

Cele 996 de autorizaţii vor fi deblocate trimestrial. 

Anul trecut, 3.300 de cetăţeni români şi bulgari au sosit în Elveţia, adică dublu faţă de 2015. Această evoluţie este în contradictoriu cu tendinţa generală de scădere a cotei migratorii provenind din Uniunea Europeană (UE) şi din Asociaţia Europeană de Liber-Schimb (AELE), subliniază Guvernul elveţian, citat de Tribune de Geneve.

Numărul de autorizaţii de scurtă durată (permis L) nu va fi limitat, căci condiţiile nu au fost întrunite, scrie Tribune de Geneve, în timp ce Aargauer Zeitung scrie că este încă neclar dacă vor fi limitate și șederile pe termen scurt (sub 1 an). Sunt prevăzute a fi alocate doar 6.767 de premise de ședere pe termen scurt. 

Muncitorii proveniţi din cele două ţări care au imigrat în Elveţia ocupă locuri de muncă sezoniere, scrie tdg.ch. Or, scrie presa elveţiană, aceste posturi conosc rate ale şomajului superioare mediei. Decizia Consiliului Federal se înscrie în prioritatea dată muncitorilor indigeni aflaţi în şomaj, adoptată de Parlament în decembrie.

Măsura adoptată viza ințial exclusiv eliberarea de noi permise de şedere de tip „B” (durată de şedere între 1 şi 5 ani), si nu ar fi trebuit să nerestricţioneze eliberarea de permise de tip „L” (durată de şedere sub un an) sau de tip „C” (permise de stabilire a căror eliberare nu este reglementată prin Acordul menţionat) şi nici prelungirea permiselor de tip „B” deja eliberate.  

Condiția principală este ca aceste persoane să se poată întreține și să își caute un loc de muncă. Șomerii trebuie să facă dovada că dețin suficiente resurse financiare și sunt asigurați medical.

Autoritățile elvețiene au motivat prelungirea clauzei prin faptul că doresc o mai bună folosire a forței de muncă autohtone.

La solicitarea agenției elvețiene de presă SDA, Comisia Europeană a catalogat decizia Elveției ca fiind „în concordanță cu acordul pentru libertatea de circulație a persoanelor, dar în contradicție cu ultimele rapoarte statistice”. 

Mai mult, ”decizia nu ar fi în spiritul Uniunii. care consideră libertatea de circulație a persoanelor ca fiind extrem de importantă și cu un impact economic însemnat”.  Comisia regreta că ”din iunie 2018 va continua îngrădirea libertății totale de circulație a persoanelor, în special în condițiile în care imigrația în Elveția s-a diminuat puternic în ultimul timp“, se arată în răspunsul CE.

Conform Acordului din 1999 dintre Confederaţia Elveţiană şi Uniunea Europeană privind libera circulaţie a persoanelor  (ALCP), extins la România şi Bulgaria la 1 iunie 2009 prin Protocolul II la acesta, accesul cetăţenilor români şi bulgari pe piaţa muncii elveţiene s-a făcut în limita unor cote stabilite pe o perioadă de 7 ani. 

Perioada de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii s-a încheiat  la 31 mai 2016,  iar la 1 iunie 2016 Elveţia a liberalizat circulaţia lucrătorilor români şi bulgari. 

Conform Protocolului amintit, în cazul în care fluxul de lucrători români şi bulgari depăşeşte cu 10% media ultimilor trei ani, la data de 1 iunie 2017 sau pentru ultima dată, la data de 1 iunie 2018, Guvernul elveţian poate activa o clauză de salvgardare prin care să limiteze eliberarea de noi permise. Măsura poate fi aplicabilă pe durata unui an şi poate fi prelungită cel mult până în mai 2019.

Berna a limitat deseori numărul de permise de sejur pentru cetăţeni din UE. Dar pentru prima oară cu activarea clauzei de salvgardare abia în 2012. Era vorba la momentul resprectiv despre Republica Cehă, Polonia, Slovenia, Slovacia, Ungaria şi ţările baltice, care au aderat la UE în 2004.

În 2013, Consiliul Federal a menţinut clauza de salvgardare pentru cetăţenii din ţările Europei de Est şi a extins-o la toate ţările din UE, pentru un an. Ceea ce a făcut ca Bruxelles-ul să reacţioneze puternic. Clauza de salvgardare, aminteşte tdg.ch, nu mai poate fi aplicată primelor 17 ţări care au devenit membre ale UE.

SHARE

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Externe

Ultima oră