„Pentru dureri de cap. Sara când vre să se culce, să toarne apă caldă bine într-un vas adânc, în care să ajungi pân la fluerul piciorului și să stea cu piciorele în apă jumătate de ceas sau și mai bine, și aceasta făcând în două-trei seri sau și mai mult contenește durerea desăvârșită. Pentru măsea când te doare. Să iei puțintică smirnă și să rupi o fărâmă cât va încăpea în gaura măselei, de va fi găunoasă, iar de nu, să pui pe de latura ei.
Când dor măselile. Să iei sâmburi de măslină uscată și pisează mărunt și să pui într-o oală nouă, adică într-o pipă cu ciubuc nou și să tragi fumul în gură, care va treci prăfușorul. Să nu te îmbeți. Să faci scrum din piatră acră și să-l bei cu apă, un pahar. Sau să soarbă oțet că se va trezi. Și într-alt chip: să roază cocean de varză sau migdale amare, că nu te vei îmbăta. Când se strică omul la stomah. Să mănânce migdale și să e cimbru, să-l pui într-o oală nouă cu apă, să fiarbă bine, să be.
Pentru durere de inimă. Ghințitură (gențiană), să razi puțin, să o amesteci cu vin tare, cu holercă sau apă, să bei; al doilea sâmbur de nucă, să-l arzi bine și să bei cu vin alb. Pentru junghi. Hrean pisat să legi acolo. Pentru tuse. Ia ceapă și o coace în foc și îți ungi tălpile picioarelor cu dânsa. Când pute gura omului. Coajă de rodii să rumegi în gură. Și într-alt chip: trandafir uscat să arzi în foc și să faci ca făina și să presari pe dinți.
De mirosul greu al gurii. Pelin verde să fierbi cu oțet, să speli gura în toată vremea. Când se negresc dinții la om. Să arzi corn de cerb, bine, să se facă alb și să-l pisezi bine și să freci dinții. Pentru dambla. Îndată curățenie și sânge cu lipitori multe, 30 și 40 și pază la mâncare; aceasta și a treia zi, de nu se va înmuia. Omul ce nebunește. Să bei Sfântul Mir pe nemâncate și să ții curat omul, cel ce va da Mirul. Al doilea: să iei capu rândunelei și inima rândunelei și să le arză omul în foc și să bei cu aghiasmă.
Când se face ceva la picior de-i umflat. Să iei făină curată 48 drahmuri, plumb ars, adică cenușă cu care smălțuiesc olarii, 16 drahmuri, și să o amesteci cu tărâță de secară și să pui pe pânzătură, să legi la locul cel bolnav sau pe umflătura piciorului. Pentru umflătură de boașe. Frunză de răchită și drojdie de vin, să li mesteci într-un loc și să pui în umflătură. Omul ce nu se poate pișa. Sămânță de curcubete și să o pisezi bine ca făina, și să o be cu miere întru patru dimineți pă nemâncate.” (Fragment din romanul "Patimă şi desfătare" de Constanţa Vintilă-Ghiţulescu http://www.humanitas.ro/humanitas/patim%C4%83-%C8%99i-desf%C4%83tare )
