Încă un torționar trimis în judecată - Marian Petrescu, fost comandant al Penitenciarului Galați

09 Mar 2017 | scris de Marina Constantinoiu
Încă un torționar trimis în judecată - Marian Petrescu, fost comandant al Penitenciarului Galați

Chiar la 9 martie 2017, Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din Perioada 1944-1989, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) anunță că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a trimis în judecată pe Marian Petrescu, fost comandant al Penitenciarului Galați în perioada 1 februarie 1959-12 iunie 1961.

Acesta este acuzat de săvârșirea infracțiunii de tratamente neomenoase la adresa deținuților politici anticomuniști. Trimiterea în judecată este posibilă ca urmare a sesizării penale făcute de IICCMER în data de 30 iunie 2016.

Marian Petrescu este al treilea torționar din perioada comunistă trimis în judecată de Parchetul General, după Alexandru Vișinescu (condamnat definitiv la 20 ani închisoare) și Ioan Ficior (20 ani închisoare, în primă instanță).

Potrivit unui comunicat al Parchetului General, ancheta în acest caz a fost deschisă ca urmare a unei sesizări formulate de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) împotriva lui Marian Petrescu.

"În perioada 1 februarie 1959 — 12 iunie 1961, inculpatul Petrescu Marian, în calitate de comandant al Penitenciarului Galați, prin acte materiale repetate, succedate în timp, săvârșite cu încălcarea sau nesocotirea legii ori a obligațiilor impuse de acea calitate sau ca urmare a exercitării discreționare, prin abuz de funcție, a supus, din motive politice, colectivitatea deținuților politici (contra-revoluționari) încarcerați în acest penitenciar, aflați sub puterea sa, la tratamente neomenoase (inumane și degradante), tortură fizică și psihică și exterminare", se arată într-un comunicat al Parchetului General.

Anchetatorii arată că faptele reținute în sarcina lui Marian Petrescu au fost săvârșite în aplicarea politicii de stat a "luptei cu dușmanii regimului de democrație populară", împotriva populației (în sens de colectivitate) deținuților "contra-revoluționari", adversari ai acelui regim, aflați sub paza sa, ca grup de indivizi având caracteristici distinctive și particulare, care au motivat încarcerarea lor în Penitenciarul Galați, prin acte repetate, ce s-au succedat timp de ani, conform naturii specifice a fiecărui act, de ucidere, exterminare, torturare, vătămare a integrității fizice și psihice, alte tratamente inumane și degradante, cauzatoare de suferințe fizice și tulburări psihice puternice, și privare, din motive politice, de drepturi fundamentale ale omului, în considerarea apartenenței lor la acel grup.

"În concret, inculpatul a supus deținuții la tratamente neomenoase (inumane și degradante), pe care le-a aplicat cu regularitate și în mod sistematic în timp deținuților politici, cărora le-au fost cauzate suferințe fizice și psihice puternice (prin înfometare permanentă, privare de asistență medicală sau acordarea ei în condiții improprii pentru tratarea bolilor de care aceștia sufereau, ținerea în frig pe timp de iarnă, condiții mizere de cazare și echipament), tortură fizică și psihică concretizată în bătăi repetate, sancțiuni disciplinare, pedepse și exterminare. Toate cele anterior expuse au condus la decesul unui număr de 102 persoane încarcerate în locul de detenție menționat, dintre care 90 deținuți politici (contra-revoluționari), astfel cum rezultă din probatoriul administrat în cauză", arată Parchetul.

Procurorii precizează că, în perioada avută în vedere, condițiile de detenție erau influențate de factorul individual, mai precis de comandantul penitenciarului, coloniei sau unității de muncă, respectiv lagărului, acesta fiind direct responsabil de tratamentul la care erau supuși deținuții.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut că regimul de exterminare impus deținuților politici încarcerați în Penitenciarul Galați de Marian Petrescu, în perioada 1 februarie 1959 — 1966, s-a concretizat în încălcări grave ale drepturilor omului în mod sistematic și diferite forme de abuz, constând în: completa izolare în care erau ținuți deținuții politici; lipsa unui program de socializare și a permisiunii de a munci, precum și nerespectarea întocmai a normelor legale privind plimbarea; sancțiunile extrem de dure și disproporționate față de gravitatea abaterilor deținuților sau chiar în lipsa acestora; regimul alimentar deficitar și lipsa asistenței medicale corespunzătoare; condițiile mizere din celule.

"Atitudinea inumană a comandantului de penitenciar, în speță a inculpatului Petrescu Marian, rezultă și din faptul că, în aplicarea normelor privind decesele deținuților, aceștia, după deces, erau înmormântați într-o zonă anume destinată din cimitirul Galați, fără să fie înștiințate familiile și fără să li se cunoască locul de înmormântare. Toți deținuții decedați în perioada de referință au fost înmormântați în cimitirul comun, locurile de veci neputând fi identificate de familii", mai declară procurorii.

Pentru încadrarea juridică a faptei în infracțiunea de tratamente neomenoase, prevăzută în Codul penal din 1968, Parchetul General a avut în vedere, printre altele, și sentința penală din 24 iulie 2015 a Curții de Apel București, pronunțată în dosarul torționarului Alexandru Vișinescu, prin care s-a stabilit că faptele menționate sunt prevăzute de legea penală pe toată perioada între săvârșirea de către inculpat a primelor acte materiale de executare și până în prezent, astfel pentru actele materiale care au debutat la data de 1 februarie 1959 (odată cu preluarea funcției de comandant al Penitenciarului Galați de către Marian Petrescu), consumate până la data de 17 iunie 1960 (când au intrat în vigoare dispozițiile Decretului nr.212/1960), incriminarea lor este prevăzută în Codul penal 1936 (republicat în anul 1948), acestea realizând conținutul constitutiv al infracțiunilor de abuz în serviciu, purtare abuzivă, vătămare a integrității corporale sau a sănătății și, respectiv, omor.

Epuizarea faptelor, încorporând acte materiale similare, săvârșite începând cu 17 iunie 1960, a avut loc la data de 12 iunie 1961, când s-a înregistrat ultimul deces în Penitenciarul Galați.

În opinia Parchetului, actele materiale anterioare datei de 17 iunie 1960 și cele similare săvârșite începând cu acea dată, întemeiate pe o rezoluție infracțională unică și îndreptate împotriva aceleiași colectivități a deținuților politici, aflați sub puterea lui Marian Petrescu în postura de "dușmani" (adversari), constituie o unitate legală de infracțiune, în formă continuată, conform art.107 din Codul penal 1936 (republicat în anul 1948), realizând astfel conținutul constitutiv al unei singure infracțiuni, prevăzută, la momentul epuizării, de art. 231 alin. l și alin. 3 din același Cod, care stabilește, pentru aceasta, pedeapsa cu moartea, aceeași cu cea prevăzută în reglementarea sub imperiul căreia au fost comise primele acte materiale pentru infracțiunea de omor.

Prin decizia nr.511/2013, Curtea Constituțională a constatat, cu valoare de principiu, constituționalitatea dispozițiilor din Codul penal 1968 privitoare la aplicarea imediată a dispozițiilor, mai severe, referitoare la imprescriptibilitate, inclusiv în cazul infracțiunilor comise anterior reglementării acesteia, exceptând situația când termenul de prescripție inițial prevăzut era deja împlinit la data intrării în vigoare a acelor dispoziții.

În actualul Cod penal — Legea nr.286/2009 (intrată în vigoare la data de 1 februarie 2014) a fost menținută dispoziția din Codul penal 1968, potrivit căreia prescripția nu înlătură răspunderea penală în cazul infracțiunilor contra umanității, indiferent de data la care au fost comise.

Dosarul se va judeca la Curtea de Apel București.

SHARE

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră