Cum devine hoţul prins negustor cinstit

 Ȋn iulie 2013, unui tânăr din București i-a fost furată bicicleta din scara blocului. A depus plângere la poliţie și, pentru a-i ajuta pe oamenii legii să-și facă datoria și să prindă hoţul, le-a pus la dispoziţie și imaginile surprinse de camera de supraveghere video montată în holul blocului. A durat 2 ani până când Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București a rezolvat acest îngrozitor de complicat dosar...

„Atitudinea sinceră a autorului”

Păgubitul a primit acasă, acum două zile, un plic prin care procurorul îi comunica soluţia.


Rotaru Nicoleta, procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 4 București

Analizând actele de urmărire penală efectuate faţă suspectul Badea Alexandru, cercetat pentru săvârșirea infracţiunii de furt calificat, faptă prev și ped de art.228 alin. 1-229 alin.1 lit.d C.p, cu aplic. art.5 alin.1 C.p. în dosarul penal cu numărul de mai sus (n.r. - 8998/P/2013)


La data de 19.07.2013, numitul Pîrnac Răzvan Ionuţ a formulat o plângere penală faţă de persoane necunoscute care i-au sustras o bicicletă marca DHS, asigurată cu sistem antifurt, prins de balustrada scării imobilului în care locuiește, situat pe Şos. Olteniţei, nr.XX, bl. X, sc.X, sector 4.

Ȋn urma vizionării imaginilor surprinse de camerele de înregistrare ale imobilului, autorul faptei a fost identificat în persoana suspectului Badea Alexandru.

Suspectul Badea Alexandru a recunoscut săvârșirea faptei și a declarat că i-a vândut bicicleta sustrasă unei persoane în incinta târgului de legume și fructe.

Analizând actele de urmărire penală, având în vedere valoarea mică a prejudiciului, atitudinea sinceră a autorului, lipsa antecedentelor penale,

Ȋn temeiul art.314 alin.1 lit.b C.p.p., art.318 alin. 1, 2, 7 C.p.p.,


Renunţarea la urmărirea penală faţă de suspectul Badea Alexandru, cercetat pentru săvârșirea infracţiunii de furt calificat, faptă prev. și ped. de art.228 alin. 1- 229 alin.1 lit.d C.p, cu aplic. art.5 alin.1 C.p.

Soluţia se comunică suspectului Badea Alexandru, precum și persoanei vătămate.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, conform ar.275 alin.3, 5 C.p.p.

Cu drept de plângere în termen de 20 de zile de la comunicare, la prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București, în temeiul art.339 alin.4 C.p.p.”

Urmează semnătura și parafa procurorului.

Efectele acestei decizii

Nu suntem nemiloși, să pretindem că un hoţ de biciclete ar trebui trimis la pușcărie. Deși în închisori există, cu siguranţă, oamenii care au furat mai puţin de-atât... Ȋnsă, ca hoţul să înţeleagă unde și cum a greșit, ar fi trebuit ca el să meargă în faţa judecătorilor. Şi să primească barem o pedeapsă cu suspendare. Sau muncă în folosul comunităţii. Să amenejeze piste pentru bicicliști, de pildă. Pentru că, altminteri, el va continua să fure, știind că exista procurori ușor de impresionat. Iar la următoarea faptă, un alt procuror milos va invoca „lipsa antecedentelor penale”. Pentru hoţ, aceasta este morala soluţiei dată de Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București.

Păgubitul, la rându-i, trage concluzia că nu există dreptate. Oricât de mult ar ajuta, ar spera, ar aștepta. A fost furat, iar procurorul a apreciat doar „valoarea mică a prejudiciului”. A bicicletei, adică. Prejudiciul moral nici măcar nu a fost pomenit... Păgubitul a așteptat 2 ani să i se facă dreptate. E greu de crezut că va mai face vreo plângere împotriva acestei soluţii, pe principiul „justiţie până la capăt”. El a ajuns deja în capătul justiţiei.

Pentru societate, morala ar fi că nu e așa de grav să furi. Că acolo unde există lege, e loc și de tocmeală. Şi că oamenii cinstiţi ar trebui să înveţe cum să convieţuiască alături de hoţii care, dacă sunt sinceri, chiar devin negustori cinstiţi.