Tradiții și superstiții. Zilele păzite în care nu se lucrează (II)

16 Iul 2016 | scris de Dănuț Deleanu
Tradiții și superstiții. Zilele păzite în care nu se lucrează (II)

Tradiții și superstiții. Zilele păzite. La 24 iunie, când se serbează nașterea Sf. Ioan Botezătorul, zi numită de popor „Sânziene” sau „Drăgaica”, femeile nu lucrează de teamă să nu se pocească, să li se strâmbe gura. Ajunul Sîm-Pietrului, postul Sîm-Pietrului (28 iunie) e păzit de femei, care nu lucrează nimic în casă, de teamă ca „Frumoasele”, care trec în această zi, să nu le strâmbe trupul.

Tradiții și superstiții. Zilele păzite. Zilele de 15-17 iunie, numite „Circovii de vară” sau „Circovii Mărinii” se țin pentru lovituri și pocituri. În special ziua de 16 iunie, consacrată Sf. Mc. Chiriac și Iulita, numită de popor „Ciurica”, e păzită pentru ca omul să nu fie „snopit” în bătăi. Ziua de 23 iulie, numită de popor „Opîrlia”, e ținută de frica arsurilor. Se păzește, în special de către femei, ziua de 25 iulie – Adormirea Sfintei Ana – ca să nu adoarmă în veci.

Tradiții și superstiții. Zilele păzite. La 27 iulie se serbează ziua Sf. Mart. Pantelimon, numit de popor „Pantelimonul” sau „Pintelei călătorul”, ținută de teama arsurilor și a diferitelor boli. În ziua de 1 august, biserica serbează Închinarea Sfintei Cruci, Ziua Crucii (de vară) sau Macoveii. În această zi, femeile postesc și nu lucrează, de teama loviturilor de moarte, a frigurilor și altor boli.

Tradiții și superstiții. Zilele păzite. Ziua de 29 august – Tăiera capului Sf. Ioan – numită de popor „Sf. Ioan de toamnă” sau „Crucea mică”, e păzită de teama frigurilor. Mai ales, nu trebuie să se taie pepeni verzi, că e rău de friguri. La 28 septembrie se ține „Haritonul”, de teama bolilor și a nebunelii. Ziua de 14 octombrie, consacrată Sfintei Paraschiva, numită de popor „Vinerea Mare”, se ține pentru dureri de cap și spre a fi ferit de boli, în special de ochi.

Tradiții și superstiții. Zilele păzite. La 26 octombrie se serbează Sf. Dumitru, zi rea de lovituri. Cine lucrează de 8 noiembrie, consacrată Sfinților Mihail și Gavril, se va canoni grozav în ceasul morții până la ieșirea sufletului. Ziua Sfântului Andrei (30 noiembrie) e păzită cu multă frică. Cine lucrează în această zi se îmbolnăvește la Ignat, cu credința că l-a îmbolnăvit sfântul cu boala rea. Nu se poate vindeca bolnavul decât în ziua de Sfântul Andrei, descântându-i-se timp de un an.

Tradiții și superstiții. Zilele păzite. Zilele de 4 (Sfânta Varvara), 5 (Sfântul Sava) și 6 decembrie (Sfântul Neculai) sunt numite de popor „Zilele bubatului” și se păzesc cu multă sfințenie, de teama vărsatului. Mai sunt ținute și pentru friguri. În ziua de Sf. Spiridon (12 decembrie) nu se lucrează, fiind tare rău pentru lovituri. Ziua de 20 decembrie – Sf. Ignat – când se taie porcul de Crăciun, femeile nu lucrează de teama bolilor și a loviturilor, de frică să nu „icnească” ca porcul, și să nu nască copii pociți.

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Obiceiuri si Traditii

Ultima oră