Fostul comandant suprem al Forțelor Armate ucrainene, Valerii Zalujnîi, a criticat deschis strategia președintelui Volodimir Zelenski, acuzându-l de eșecul contraofensivei din 2023 și dezvăluind tensiuni interne majore, inclusiv raidul SBU asupra biroului său în 2022. Declarațiile, publicate și de presa occidentală, marchează prima critică publică directă a lui Zalujnîi la adresa liderului de la Kiev și vin într-un context de presiune politică și scandaluri de corupție care vizează apropiați ai președintelui, scrie Strana Ucraina
În contextul unui nou scandal legat de arestarea unui apropiat al Președinției Ucrainei – fostul ministru Galușcenko, vizat de procurorii anticorupție NAБУ – criticile împotriva președintelui Volodimir Zelenski au început să apară și în presa occidentală.
Fostul comandant suprem al Forțelor Armate ucrainene, Valerii Zalujnîi, l-a acuzat pe Zelenski de eșecul contraofensivei din 2023 și a amintit de controversele legate de raidul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU) asupra sediului său.
Într-un interviu acordat agenției Associated Press, Zalujnîi a explicat că planul inițial al contraofensivei prevedea concentrare maximă de forțe într-un „pumn unit” pentru un atac în regiunea Zaporijjea și avans către Marea Azov. Pentru succesul operațiunii era necesară o mobilizare masivă, concentrată și surprinzătoare din punct de vedere tactic.
Potrivit lui Zalujnîi, în realitate, forțele s-au dispersat pe o arie largă, slăbind impactul operațional. Rezultatul a fost un atac fragmentat în mai multe direcții, în regiunea Zaporijjea și la Bahmut. Aceeași problemă de dispersie a fost semnalată anterior și de publicațiile occidentale, care citează surse militare americane, ca una dintre cauzele principale ale eșecului contraofensivei ucrainene.
Fostul comandant a mai vorbit despre „o ruptură profundă” între el și Zelenski, care a atins apogeul în timpul perchezițiilor SBU din 2022. Zalujnîi a povestit că, încă de la începutul războiului, el și președintele au avut dezbateri constante despre cea mai bună strategie de apărare a țării. În septembrie 2022, SBU a venit la el cu percheziții, invocând motive aparent artificiale.
Zalujnîi susține că zeci de ofițeri au intrat în biroul său după o ședință la Zelenski, în timp ce se aflau acolo și mai mulți ofițeri britanici. SBU nu a precizat ce căuta. Fostul comandant a împiedicat examinarea documentelor și a calculatoarelor și a contactat imediat șeful Administrației Prezidențiale, afirmând: „Voi respinge acest atac pentru că știu să lupt”. Ulterior, a contactat și pe Maluk, care a spus că nu știe nimic despre raid și a promis să investigheze.
Mai târziu, Zalujnîi a aflat că SBU avea un mandat de percheziție pentru un club de striptease care exista la aceeași adresă înainte de război. El consideră că acesta a fost un pretext, nu o eroare.
Conform deputatului Serhii Honcharenko, Administrația Prezidențială știa dinainte de conținutul interviului și a încercat să-l convingă pe Zalujnîi să-și retragă declarațiile, dar fostul comandant a refuzat. Interviul fusese înregistrat înainte de Conferința de la München. Honcharenko a adăugat că este falsă afirmația lui Zelenski, care în discursul său de la München a spus că Zalujnîi ar fi mers la generalul Mille pentru a cere arme, dar acestea nu i-au fost acordate și i s-a spus să sape tranșee – Zalujnîi nu a mers la Mille.
Aceste declarații reprezintă prima critică deschisă a lui Zalujnîi la adresa lui Zelenski.
Potrivit unor surse politice, așa-numita „coaliție anti-Zelenski”, care acum atacă președintele prin scandaluri de corupție implicând apropiații săi, îl consideră pe Zalujnîi un posibil candidat pentru un „guvern de încredere națională”, cu scopul ulterior de a-l înlocui și pe Zelenski. Presiunea asupra președintelui se exercită și prin dosarele penale legate de așa-numitul „Minichgate”.
În acest context, punerea sub acuzare a lui Galușcenko, posibila acuzare a lui Ermak și criticile lui Zalujnîi sunt văzute ca părți ale aceleași strategii de intensificare a presiunii asupra președintelui pentru atingerea obiectivelor politice menționate.
