Uniunea Europeană se confruntă cu una dintre cele mai delicate situații geopolitice din ultimii ani, pe fondul escaladării conflictului dintre Iran și axa SUA–Israel. În timp ce administrația președintelui american Donald Trump își asumă deschis operațiuni militare pentru schimbarea regimului de la Teheran, iar liderii Franței, Germaniei și Regatului Unit adoptă un ton mai ferm, Bruxelles-ul încearcă să formuleze o poziție comună într-un moment în care divergențele interne și vulnerabilitățile strategice sunt din nou expuse public, scrie Politico
Deja slăbită de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de gestionarea relației cu președintele american Donald Trump, Uniunea Europeană încearcă acum să reacționeze la un conflict în care dispune de și mai puțină influență.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va prezida luni o reuniune de urgență a comisarilor europeni, pe fondul adâncirii conflictului cu Iranul și după ce cei 27 de miniștri de externe ai UE nu au reușit să ajungă la un consens ferm asupra unei declarații comune.
În timp ce rachetele loveau Orientul Mijlociu și creșteau temerile privind o posibilă amenințare la adresa Ciprului, Uniunea Europeană a trecut în regim de criză, convocând reuniuni de urgență duminică și pregătind o serie de întâlniri extraordinare. Bruxelles-ul se confruntă cu sarcina dificilă de a formula un răspuns coerent de politică externă pentru o regiune unde influența sa este limitată, în timp ce gestionează simultan provocări multiple, interne și externe.
Faptul că liderii așa-numitului E3 — Franța, Germania și Regatul Unit — au emis duminică seara o declarație mult mai fermă decât cea adoptată de UE cu doar câteva ore înainte evidențiază un tipar mai larg: pe măsură ce crizele globale se multiplică, de la războiul Rusiei în Ucraina la reînnoirea tensiunilor transatlantice sub administrația Trump, blocul comunitar întâmpină dificultăți în a vorbi cu o singură voce.
Prioritatea UE este „asigurarea protecției civililor și detensionarea situației, precum și garantarea faptului că poporul iranian își poate exprima voința — menținând în același timp sprijinul neclintit pentru Ucraina și continuând presiunea asupra Rusiei”, a declarat ministrul leton de externe, Baiba Braže, pentru POLITICO.
Reuniunea de urgență convocată luni la Bruxelles de von der Leyen, axată pe securitate, coincide cu o întâlnire programată a miniștrilor pentru afaceri europene, organizată în Cipru.
Aceasta are loc după două zile de bombardamente intense conduse de SUA și Israel asupra orașelor iraniene, cu scopul declarat de a răsturna regimul. Loviturile aeriene l-au ucis pe liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, și au determinat Teheranul să lanseze contraatacuri în întreg Orientul Mijlociu.
„Riscul unui atac asupra Ciprului”, cea mai apropiată țară din UE de zona conflictului, este „ridicat”, potrivit unui oficial al Comisiei Europene informat asupra situației, care a solicitat anonimatul, la fel ca și alți interlocutori citați în acest articol, din cauza sensibilității subiectului.
Ciprul, care deține și președinția rotativă a Consiliului UE, a convocat pentru marți o reuniune în formatul Integrated Political Crisis Response (IPCR), reunind instituțiile europene și statele membre pentru a evalua implicațiile privind securitatea internă, fluxurile comerciale și aprovizionarea cu energie. Acest mecanism a mai fost activat anterior în timpul pandemiei de Covid-19, al crizei migrației și la izbucnirea războiului din Ucraina.
De asemenea, este în curs de organizare o reuniune a diplomaților de rang înalt ai UE cu miniștrii de externe din statele Golfului, au declarat pentru POLITICO doi oficiali familiarizați cu discuțiile.
„Trebuie să existe reuniuni de urgență în toate direcțiile”, a afirmat un diplomat de rang înalt din regiune, subliniind urgența adoptării rapide a unei poziții ferme din partea UE. „Acesta este un moment de cotitură pentru Orientul Mijlociu, Europa și SUA.”
Dreptul internațional
Emmanuel Macron, Friedrich Merz și Keir Starmer, liderii Franței, Germaniei și Regatului Unit, au declarat duminică seara că vor „lua măsuri pentru a ne apăra interesele și pe cele ale aliaților noștri din regiune, inclusiv prin facilitarea unor acțiuni defensive necesare și proporționale pentru a distruge capacitatea Iranului de a lansa rachete și drone de la sursă”. Ei au precizat că vor „lucra împreună cu SUA și cu aliații din regiune în această privință”.
Cu puțin timp înainte, UE publicase o declarație atent echilibrată, după o videoconferință de două ore și jumătate a celor 27 de miniștri de externe. Aceștia au cerut „respectarea deplină a dreptului internațional”, au îndemnat Iranul să oprească dezvoltarea programului său de rachete, au subliniat necesitatea restabilirii securității regionale și și-au exprimat sprijinul pentru „libertățile fundamentale” ale poporului iranian.
Un punct major de dispută în timpul reuniunii miniștrilor de externe a fost dacă referirea la „dreptul internațional” ar putea fi interpretată drept o critică la adresa lui Trump și a guvernului israelian, potrivit a patru diplomați europeni prezenți sau informați asupra discuțiilor.
În această privință, liderii europeni s-au poziționat public diferit.
Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a condamnat loviturile SUA-Israel, avertizând că acestea riscă să genereze „o ordine internațională mai incertă și mai ostilă”. În schimb, cancelarul german Friedrich Merz a declarat duminică că nu este „momentul să ținem lecții partenerilor și aliaților noștri”, adăugând: „Împărtășim multe dintre obiectivele lor, chiar dacă nu suntem în măsură să le atingem noi înșine.”
În final, toate statele membre au aprobat declarația comună, UE anunțând că va lua „toate măsurile necesare” pentru a-și proteja cetățenii afectați de conflict.
Anterior, duminică, ambasadorii statelor membre nu reușiseră să ajungă la un consens asupra declarației, potrivit a trei diplomați europeni implicați în negocieri, dintre care doi au afirmat că Ungaria a refuzat inițial să își dea acordul. Delegația ungară la Bruxelles a refuzat să comenteze.
Budapesta a folosit discuțiile pentru a-și exprima nemulțumirile legate de un subiect fără legătură directă — sprijinul UE pentru Ucraina — invocând o conductă avariată care transportă petrol rusesc către Europa Centrală. Ungaria acuză de săptămâni Ucraina că menține conducta închisă, blocând ca reacție un împrumut de 90 de miliarde de euro destinat Kievului.
Ofensivă violentă
Explozii au zguduit Orientul Mijlociu începând de sâmbătă, când loviturile SUA și Israel asupra Teheranului l-au ucis pe liderul suprem și mai mulți oficiali iranieni de rang înalt.
Iranul a răspuns printr-o ofensivă violentă asupra bazelor militare americane din regiune, inclusiv din Bahrain, Irak, Iordania, Kuweit, Oman, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.
La Dubai, un hotel de lux a fost lovit și a luat foc, iar în capitala Bahrainului, o rachetă a atins o bază a Marinei SUA, ridicând coloane dense de fum negru.
Trei militari americani au fost uciși în valul de atacuri. Trump a declarat duminică că se așteaptă ca operațiunea SUA împotriva Iranului să continue aproximativ patru săptămâni „sau mai puțin”.
Ambasadorii UE s-au concentrat duminică asupra impactului crizei asupra siguranței europenilor din regiune, precum și asupra consecințelor pentru blocul comunitar în cazul în care luptele vor continua, potrivit unui diplomat european.
Printre temele discutate s-au numărat efectele asupra traficului aerian și maritim, în special în ipoteza închiderii strâmtorii Ormuz. Aceasta, aflată parțial în apele teritoriale iraniene, reprezintă o rută esențială pentru transportul maritim, prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial.
Anterior, Ciprul a fost nevoit să dezmintă informațiile potrivit cărora Teheranul ar fi vizat insula cu rachete duminică, după ce ministrul britanic al apărării, John Healey, a declarat pentru Sky News că „au fost lansate două rachete în direcția Ciprului”.
