Liderii Norvegiei și Finlandei au purtat o convorbire telefonică de 90 de minute cu președintele rus Vladimir Putin. În timp ce Oslo și Helsinki își apără inițiativa invocând interesele naționale și statutul de țări vecine cu Rusia, decizia a stârnit nemulțumire la Copenhaga și în Țările Baltice, scrie DRTv Danemarca
Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, și-a exprimat public scepticismul profund față de demersul președintelui finlandez Alexander Stubb și al premierului norvegian Jonas Gahr Støre. Reacția vine după ce cei doi lideri nordici au anunțat că au purtat o discuție „francă și substanțială” cu Vladimir Putin privind situația din Ucraina.
„Sunt foarte sceptică cu privire la această inițiativă luată de norvegieni și finlandezi pe cont propriu. Nu a fost coordonată cu niciunul dintre noi. Nu înțeleg ce cred aceste două țări că pot obține în acest mod”, a declarat Mette Frederiksen pentru presa daneză, subliniando necesitatea ca Europa să acționeze unitar în raport cu Moscova.
Poziția Danemarcei este susținută și de ministrul de externe al Estoniei, Margus Tsahkna, precum și de premierul suedez Ulf Kristersson. Tsahkna a subliniat pe rețeaua X că „orice contact cu Rusia trebuie să transmită unitatea Europei și fermitatea în sprijinirea Ucrainei”, adăugând că nimic nu indică o schimbare a obiectivelor strategice ale Moscovei.
Reacția Oslo și Helsinki: „Nu vorbim în numele Europei, ne apărăm propriile interese”
În replică la critici, premierul norvegian Jonas Gahr Støre a clarificat că partenerii și aliații au fost informați înainte de apel și a subliniat că Norvegia și Finlanda nu au vorbit în numele întregii Europe.
„Suntem amândoi vecini cu Rusia și avem interesul direct de a gestiona această relație. Aceasta nu înseamnă că dezbinăm pe cineva, ci că ne apărăm propriile interese”, a punctat Støre.
Punctul de vedere al celor doi lideri este susținut de analiza contextului geografic și diplomatic. Ambele state împart frontiere lungi cu Rusia și vor suporta direct consecințele oricărui acord de pace. Mai mult, convorbirea a avut loc după ce Stubb și Støre s-au întâlnit recent cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, încercând să folosească deschiderea diplomatică obținută în urma acelor discuții.
Deși Støre a admis existența unor „divergențe majore” de opinii cu Putin, apelul a oferit ambelor părți ocazia de a-și expune pozițiile.
Poziția Ucrainei și reacția Kremlinului
Spre deosebire de rezervele exprimate la Copenhaga, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat recunoscător pentru informarea primită imediat după apel. Zelenski a precizat pe rețeaua X că liderii nordici i-au transmis lui Putin necesitatea deescaladării atacurilor asupra infrastructurii energetice și au abordat posibilitatea unei întâlniri între reprezentanții Ucrainei, SUA și Rusiei.
De cealaltă parte, Kremlinul a transmis prin intermediul presei că Vladimir Putin a acuzat politicile „confruntative” ale UE și NATO de prelungirea conflictului, reiterând că o pace durabilă este posibilă doar dacă interesele Rusiei sunt luate în considerare „pe deplin și necondiționat”.
Context politic și evoluții pe front
Schimbarea de abordare a unor lideri europeni survine într-un moment de reevaluare diplomatică. Potrivit analizelor de specialitate, scăderea încrederii în capacitatea Statelor Unite de a media echitabil procesul de pace determină tot mai multe țări europene să se implice direct în dialogul cu Moscova.
În paralel cu aceste demersuri diplomatice, pe teren se înregistrează pași mici spre deescaladare locală. Davyd Arakhamia, din echipa de negociere a Ucrainei, a anunțat instituirea unui armistițiu local în orașul Olesjky, prevăzut să dureze până pe 1 noiembrie, pentru a permite livrarea ajutoarelor umanitare necesare populației afectate de război.
Escaladarea replicii mediatice: „Taci din gură, Mette!” și poziția neschimbată a Copenhagăi
Răspunsul la poziția fermă a premierului danez nu a întârziat să apară în presa nordică. Kjetil Alstadheim, redactorul politic al uneia dintre cele mai mari publicații norvegiene, Aftenposten, a lansat o critică dură la adresa lui Mette Frederiksen într-un articol intitulat categoric: „Taci din gură, Mette!”.
Jurnalistul norvegian a susținut că șefa guvernului de la Copenhaga a reacționat pripit, criticându-și colegii nordici înainte de a cunoaște poziția Kievului. În condițiile în care președintele Volodimir Zelenski s-a arătat mulțumit și recunoscător pentru inițiativă, publicația norvegiană concluzionează că Frederiksen este cea care a ajuns, în mod ironic, izolată politic în acest demers.
Între timp, președintele finlandez Alexander Stubb a confirmat la Helsinki că discuția de 90 de minute cu Putin a fost urmată imediat de un dialog „profesionist” și „direct” cu Volodimir Zelenski.
Confruntată din nou de jurnaliști pe marginea afirmațiilor norvegiene privind informarea prealabilă a aliaților, Mette Frederiksen a preferat să nu alimenteze polemica directă, reorientând atenția către responsabilitatea Moscovei:
„Consider că esențial este să sprijinim Ucraina. Rămâne de văzut ce vor aduce următoarele zile. Cât timp crimele împotriva Europei și a ucrainenilor continuă, principalul motiv de critică trebuie să rămână Rusia”, a concluzionat premierul danez.
