Summitul de la Anchorage, care reunește pentru prima dată un președinte rus și unul american pe sol american după 2010, se anunță complicat și plin de tensiuni. Moscova ar putea încerca să obțină concesii teritoriale semnificative de la Ucraina, în timp ce Washingtonul, condus de Donald Trump, se află între dorința de a încheia un „deal” și limitele impuse de poziția fermă a lui Volodymyr Zelensky. În paralel, avansul rapid al armatei ruse în Donetsk și neîncrederea elitelor ruse în volatilitatea lui Trump ridică semne de întrebare privind șansele reale de pace sau de armistițiu durabil, scrie Le Figaro
Președintele rus ar putea propune omologului său american o foaie de parcurs către un armistițiu, cu condiții inacceptabile atât pentru Kiev, cât și pentru europeni.
Ce gândește Vladimir Putin? Este un exercițiu veșnic să încerci să intri „în mintea” liderului rus, dar aproape imposibil, având în vedere că fostul ofițer KGB este obișnuit să înșele așteptările și să dea lovituri de ultim moment. Mai ales înaintea întâlnirii cu omologul său american, imprevizibilul Donald Trump, programată vineri în Alaska.
Faptul că americanii sunt încă dispuși să-l primească, să discute și să negocieze cu el reprezintă deja un succes de imagine pentru Putin. Organizarea summitului, decisă după ultima sa întrevedere cu Steve Witkoff, este și un mic succes tactic, afirmă o altă specialistă. La urma urmei, este prima vizită a unui președinte rus pe teritoriul american de la Dmitri Medvedev, în 2010.
Liderul de la Kremlin a primit și avantajul simbolic al unei întâlniri în Alaska, ceea ce îi permite să ajungă în Statele Unite survolând doar teritoriul Rusiei — un detaliu convenabil pentru Putin, vizat din martie 2023 de un mandat de arest emis de Curtea Penală Internațională. Îl vor determina aceste concesii să facă la rândul său compromisuri la Anchorage? Nimic nu este mai puțin sigur.
Înghețarea ostilităților
La Moscova, nimeni nu poate spune cu certitudine ce le va transmite președintele rus americanilor. În ultimele zile, a domnit confuzia în legătură cu ceea ce i-ar fi propus Putin lui Witkoff, pe 6 august, la Kremlin. Potrivit mai multor oficiali ucraineni și europeni, citați de Bild și Washington Post, emisarul american — care nu pare mereu atent la detalii — ar fi înțeles că Rusia oferea retragerea propriilor trupe din regiunile Zaporijjia și Herson. În realitate, nu era cazul, după cum Witkoff însuși a recunoscut două zile mai târziu. Putin ar fi evocat, de fapt, înghețarea ostilităților de-a lungul actualei linii a frontului, în schimbul retragerii Ucrainei din cele două regiuni disputate ale Donbasului: Donețk și Lugansk.
Potrivit mai multor experți ruși, Moscova ar putea propune retragerea trupelor sale din regiunile pe care nu le-a recunoscut oficial, și anume regiunile Sumî, Dnipropetrovsk și Harkiv, în schimbul retragerii ucrainenilor din Donețk și Lugansk și al înghețării frontului în Zaporijjia și Herson. Recent, președintele american a vorbit de mai multe ori despre „schimbul de teritorii”, pe care l-a prezentat ca pe o necesitate pentru obținerea păcii. La rândul său, Volodimir Zelenski a declarat din nou că orice cedare de teritorii către Rusia este inacceptabilă și contrară Constituției — la care Trump a răspuns că este „contrariat” de fermitatea președintelui ucrainean.
În opinia specialiștilor, Kremlinul nu mai mizează pe președintele american pentru a discuta despre „cauzele profunde” ale conflictului (așa cum sunt văzute de Moscova) sau pentru o resetare a arhitecturii de securitate europene. Motivul: „dezamăgirea” elitelor ruse față de înțelegerea, considerată limitată, a lui Trump în privința intereselor strategice și a revendicărilor rusești.
Oprirea ajutorului american
Calculele Kremlinului ar fi acum următoarele: obținerea în Alaska a unui acord asupra unei foi de parcurs către un armistițiu, cu condiții foarte defavorabile pentru Ucraina — condiții care vor fi inevitabil respinse de Kiev și Bruxelles. Donald Trump, bazându-se pe prejudecățile sale negative față de partea ucraineană, ar putea apoi să amenințe cu retragerea din conflict și oprirea ajutorului american acordat Ucrainei, în cazul unui refuz.
„A pune presiune pe Kiev prin intermediul Washingtonului este, până astăzi, obiectivul rus”, confirmă analista rusă Tatiana Stanovaia. Aceasta este, de asemenea, cea mai probabilă evoluție, potrivit surselor citate de publicația The Economist. Sau, așa cum afirmă politologul Dmitri Suslov, de la Școala Superioară de Economie din Moscova, într-un interviu acordat ziarului Kommersant: „Europenii au fost lăsați deoparte, iar acest summit marchează sfârșitul discursului despre «izolarea Rusiei». Oprirea ajutorului american, în special în materie de armament și informații, ar grăbi înfrângerea Kievului.” El subliniază, de asemenea, și dimensiunea comercială a întâlnirii, alegerea locației — Alaska — scoțând în evidență proiectele aflate în discuție privind cooperarea în regiunea Arctică.
Avans brusc
Alții, însă, sunt mai sceptici. Potrivit unui reputat specialist al sistemului politic rus, „durii” din jurul lui Putin l-ar putea descuraja să facă orice compromis. Motivul: armata rusă accelerează în prezent pe frontul militar. Ea ar fi avansat brusc cu aproximativ cincisprezece kilometri în regiunea Donețk, străpungând liniile de apărare ucrainene în apropiere de Dobropillia. „Acest lucru ar putea servi Kremlinului pentru a cere din nou «integralitatea» celor patru regiuni anexate, altfel nimic — adică continuarea luptelor. Și, cum Ucraina va refuza, cel mai probabil, orice memorandum rusesc, către asta ne îndreptăm”, a adăugat expertul.
Așa cum scria autoarea de origine rusă Mașa Gessen în revista The New Yorker, Putin pur și simplu nu are nevoie de pace. Nici măcar de un armistițiu. „În schimb, Trump, după părerea mea, nu poate să abandoneze complet Ucraina și are nevoie de o ieșire, de un «deal», cum îi place să spună”, afirmă Tatiana Stanovaia. Nu este deloc sigur, în final, că cei doi președinți se vor înțelege vineri la Anchorage. „Dincolo de declarațiile publice, așteptările reale din partea elitelor ruse sunt destul de scăzute în privința acestui summit, pentru că Trump este perceput ca foarte imprevizibil. Iar chiar și în cazul unui acord bilateral, cât timp ar rezista acesta? Suntem încă foarte departe de o soluție durabilă a conflictului.”
