Conducerea Comisiei Europene sub Ursula von der Leyen provoacă tot mai multe critici din interiorul fostei sale echipe. Nicolas Schmit, ex-comisar european și candidat al socialiștilor la alegerile europene din 2024, denunță un sistem excesiv de centralizat, lipsit de strategie și de solidaritate politică. Potrivit acestuia, Comisia nu doar că a marginalizat rolul comisarilor, dar a eșuat și în a-și apăra propriile decizii în fața presiunilor Statelor Unite, semn al unei slăbiciuni structurale care afectează direct Europa, scrie Politico
Modul „prezidențial” în care Ursula von der Leyen conduce Comisia Europeană dăunează Europei, susține un fost membru al echipei sale.
„Am impresia că, în prezent, comisarii sunt în mare parte reduși la tăcere”, a declarat Nicolas Schmit, comisar pentru locuri de muncă și drepturi sociale în prima Comisie von der Leyen, într-un interviu acordat POLITICO.
„Sistemul, felul în care este organizat Colegiul - foarte centralizat, numiți-l prezidențial sau cum vreți - nu este bun pentru Colegiu, nu este bun pentru Comisie și nu este bun pentru Europa, în general”, a spus el.
Schmit a reprezentat Luxemburgul în Comisie între 2019 și 2024 și a fost candidatul principal al Partidului Socialiștilor Europeni la alegerile europene din 2024. Socialiștii sperau că va obține un al doilea mandat, însă guvernul Luxemburgului l-a nominalizat în schimb pe Christophe Hansen, membru al Partidului Popular European (PPE), formațiunea de centru-dreapta a Ursulei von der Leyen. În prezent, Schmit este președintele Fundației pentru Studii Progresiste Europene, think tank-ul PES.
Deși este neobișnuit ca foști sau actuali comisari să o critice deschis pe von der Leyen, mai mulți membri anteriori ai Colegiului au făcut-o. Michel Barnier a acuzat-o în memoriile sale că ar fi supervizat o „derivă autoritară” a Comisiei. Un alt fost comisar, Thierry Breton, a declarat la rândul său că von der Leyen concentrează prea multă putere, afirmând că Europa „nu a fost construită pentru a avea o împărăteasă sau un împărat”.
În calitate de comisar, Schmit a făcut parte dintr-o facțiune care a contestat din interior unele decizii ale Ursulei von der Leyen, inclusiv numirea unui aliat apropiat în funcția de trimis pentru întreprinderile mici — o decizie criticată de Parlamentul European pentru lipsa de transparență.
El a acuzat, de asemenea, Comisia de absența unei viziuni pe termen lung și a unei planificări strategice reale.
„Am avut oare o dezbatere strategică autentică despre Europa într-o lume care era deja diferită de cea pe care o cunoșteam înainte? Nu am avut o abordare strategică reală, o strategie adevărată”, a spus el, referindu-se la primul mandat al Ursulei von der Leyen.
Un purtător de cuvânt al Comisiei a refuzat să comenteze.
În ceea ce privește relațiile cu Statele Unite, Schmit a criticat Comisia pentru că nu l-a apărat public pe fostul comisar Thierry Breton, căruia Washingtonul i-a impus o interdicție de călătorie din cauza a ceea ce SUA consideră a fi eforturi incorecte de reglementare a platformelor de social media și a marilor companii tehnologice americane. La momentul respectiv, purtătorul de cuvânt al Comisiei, Thomas Regnier, a declarat pentru POLITICO că întregul Colegiu al Comisarilor a fost de acord să-i ofere lui Breton sprijin juridic și financiar.
Breton a fost comisarul care a promovat și a contribuit decisiv la aplicarea Regulamentului privind serviciile digitale (Digital Services Act – DSA), un act normativ menit să impună politici de moderare a conținutului pe marile platforme online.
Schmit a subliniat că legile care nemulțumesc Statele Unite — cele privind reglementarea serviciilor digitale și a piețelor digitale - au fost adoptate de toți cei 27 de comisari, inclusiv de Ursula von der Leyen, și nu de Thierry Breton singur.
„Acesta este momentul în care ar fi trebuit să arătăm mai multă solidaritate și să spunem: «nu este vorba de unul singur, suntem cu toții». Dar, știți, curajul nu este întotdeauna împărtășit, nici măcar în sferele politice”, a afirmat el.
Schmit a criticat și ofensiva Comisiei pentru dereglementare, care urmărește reducerea birocrației în domenii ce variază de la tehnologie la politica de mediu, prin așa-numitele pachete „omnibus”.
El a spus că, deși elaborarea legislației poate dura prea mult, „dintr-o singură mișcare poți adopta această anti-legislație sau poți încerca să demontezi întregul edificiu”. Aceasta, în opinia sa, „nu este o modalitate bună” de a aborda problema reducerii birocrației.
Alte voci din zona centru-stângii au formulat critici similare. Iratxe García, lidera grupului Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European, a comparat demersul de dereglementare cu ceva desprins direct din „manualul lui Donald Trump”.
Mediatorul European a declarat în noiembrie că modul în care Comisia a gestionat procesul omnibus a prezentat „deficiențe procedurale” care constituie „administrare defectuoasă”, invocând termenele extrem de scurte și viteza cu care au fost redactate reformele.
Comisia a justificat constant pachetele omnibus ca măsuri de simplificare menite să stimuleze competitivitatea și să reducă sarcinile administrative pentru întreprinderi.
