Vicepreședintele italian Matteo Salvini a atacat din nou politica lui Emmanuel Macron, afirmând că președintele francez „tot vorbește despre război, umbrela nucleară, bazooka, rachete și armata europeană” și că motivele ar fi scăderea popularității sale în Franța. Declarațiile lui Salvini, făcute sub aplauzele susținătorilor Ligii, au tensionat relațiile franco-italiene și au pus-o pe președinta Consiliului, Giorgia Meloni, într-o poziție delicată, scrie Le Monde
La două zile după ce ambasadoarea Italiei a fost convocată la Quai d’Orsay, vicepreședintele Consiliului italian și-a intensificat criticile la adresa președintelui francez, prezentat drept un periculos impulsiv pe tema Ucrainei.
Matteo Salvini persistă și trece de la dosarul ucrainean la politica internă franceză. Diplomații speră să poată trece peste situație, în timp ce Giorgia Meloni, șefa executivului italian, păstrează tăcerea. Duminică, 24 august, tensiunea generată de declarațiile vicepreședintelui italian împotriva lui Emmanuel Macron continua să planeze asupra relației Paris–Roma. O nouă criză diplomatică franco-italiană a fost declanșată de afirmațiile considerate „inacceptabile” de Paris, în care Matteo Salvini critica presupusa intenție a președintelui francez de a facilita desfășurarea de trupe în Ucraina.
Liderul de extremă dreapta, care deține și portofoliul Transporturilor și Infrastructurii, îl îndemnase pe Emmanuel Macron să „se agațe de tramvai”, folosind o expresie locală echivalentă cu „du-te dracu” sau „descurcă-te singur”, referindu-se la presupusele inițiative militare franceze în Ucraina. „Du-te tu, dacă vrei. Pune-ți cască, vestă antiglonț, ia pușca și du-te în Ucraina”, a mai spus Salvini, adresându-se președintelui francez, pe care îl numise deja „nebun” în luna martie.
A doua zi, ambasadoarea italiană, Emanuela D’Alessandro, a fost convocată la Quai d’Orsay. Acest lucru nu l-a împiedicat pe ministru să-și repete declarațiile sâmbătă, cuvânt cu cuvânt, în cadrul unui eveniment public al partidului său, Liga, în Trentino, sub aplauzele susținătorilor. Salvini a caracterizat atunci președintele francez drept „sensibil” și a prezentat propria interpretare a poziției Parisului privind Ucraina:
„De luni de zile tot vorbește despre război, umbrela nucleară, bazooka, rachete și armata europeană! Știți de ce? După părerea mea, toate astea sunt făcute pentru că Macron e la cel mai scăzut nivel de popularitate în propria țară. (…) Într-o zi atacă pe Trump, într-o zi pe Putin, într-o zi pe Netanyahu, într-o zi guvernul italian”, a spus Salvini.
Meloni, președinta Consiliului rămâne tăcută
Admirator al lui Benjamin Netanyahu și susținător al campaniei sale din Gaza, considerată genocidară de numeroși experți și organizații neguvernamentale, vicepreședintele Consiliului italian este totodată cel mai entuziast susținător al lui Donald Trump când președintele american vrea să negocieze cu Vladimir Putin pe tema Ucrainei. Este, de asemenea, cunoscut pentru legăturile apropiate pe care le-a întreținut cu Kremlinul înainte de invazia la scară largă a Ucrainei în 2022.
Echivalent cu declarația de război ideologic împotriva democrațiilor europene făcută de vicepreședintele american J.-D. Vance la Conferința de Securitate de la München, pe 14 februarie, Matteo Salvini a afirmat că pericolul pentru continent nu vine „din tancurile rusești, ci din imigranții clandestini, adesea islamiști”, din „mârlanii” care ar putea „să ne fure clopotele”. Tot atunci, Salvini a anunțat participarea președintelui Rassemblement National, Jordan Bardella, la festivalul Ligii, la sfârșitul lunii septembrie. „Știu că Macron nu îl găsește foarte simpatic”, a spus vicepreședintele Consiliului, adăugând că „80% dintre francezi așteaptă cu nerăbdare ca Macron să plece”.
Poziționarea lui Salvini pune președinta Consiliului, Giorgia Meloni, care a rămas tăcută pe această temă, într-o situație delicată. Dacă va corecta ministrul care își ocupă un spațiu la dreapta ei, riscă să dea impresia unei coaliții divizate și să pară dispusă să-l apere pe președintele francez. Liderul Ligii, cu 8,4% intenții de vot, îl prezintă pe Emmanuel Macron ca pe cel mai belicos lider european în fața unei opinii publice reticente la un angajament mai pronunțat alături de Kiev și, mai ales, în raport cu electoratul de dreapta pentru care Macron reprezintă un vechi „fantomă” politică.
Listă lungă de incidente
Refuzând să se exprime, președinta Consiliului ar lăsa această criză să se adauge unei liste deja lungi de incidente care au marcat relația bilaterală de la începutul mandatului său. Rezultatele întâlnirii sale cu Emmanuel Macron, pe 3 iunie, la un summit de la Roma, menite să relanseze relația pe noi baze, ar putea fi astfel afectate. Până în prezent, doar ministrul Afacerilor Externe, Antonio Tajani, a reiterat linia oficială, declarând duminică că „politica externă este definită de președintele Consiliului și de ministrul Afacerilor Externe”. El a repetat asigurările oferite cu o zi înainte omologului său, Jean-Noël Barrot.
Partea franceză recunoaște că s-a dorit un semnal clar, iar o clarificare publică din partea doamnei Meloni ar fi binevenită
Incidentul survine într-un moment de consultări intense între europeni privind sprijinul acordat Ucrainei. După ce s-a ținut deoparte de o „coaliție a voluntarilor” condusă de Franța și Regatul Unit, percepută de doamna Meloni ca ostilă lui Donald Trump, președinta Consiliului s-a apropiat de partenerii săi. Ea a fost alături de aceștia pe 18 august, în Biroul Oval, pentru a sprijini, cu ocazia întâlnirii cu Donald Trump, președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Diferențele de poziție privind un posibil trimitere de trupe terestre, la care Italia nu intenționează să participe, nu împiedică, potrivit Parisului, o convergență solidă în menținerea sprijinului pentru Kiev, în obținerea garanțiilor de securitate americane și în procesul de integrare europeană, orice semn de diviziune fiind perceput ca favorabil în primul rând Moscovei.
Rămâne însă că declarațiile lui Matteo Salvini, care reflectă viziunea Casei Albe asupra conflictului ucrainean, ar rămâne, în lipsa unei clarificări, fără contrabalans în cadrul coaliției aflate la guvernare la Roma. Anunțat în iunie, un summit franco-italian este în continuare programat la Paris pentru începutul anului 2026.
Reacțiile politice în Italia
Din partea coaliției de centru-dreapta, președintele senatorilor Ligii, Massimiliano Romeo, a reiterat că „dacă Macron neagă intenția de a trimite soldați în Ucraina, problema este închisă”. Mesaj similar a transmis și liderul grupului, Riccardo Molinari, care a reafirmat „nu oricărei escaladări”, scrie TG24Sky
Mai critic s-a arătat Maurizio Lupi, care, de la Meetingul de la Rimini, a catalogat drept „greșite” tonurile lui Salvini, deși a confirmat că întreaga guvernare susține linia împotriva trimiterii de trupe. Ministrul de Interne, Matteo Piantedosi, a încercat să tempereze situația, explicând că Salvini „folosește o terminologie foarte puternică, dar vorbește ca lider politic”, adăugând că într-o democrație astfel de mesaje sunt „legitime și permise”.
În schimb, opoziția vorbește despre „jenă internațională”. Secretara PD, Elly Schlein, l-a acuzat pe Salvini că „discreditează Italia”, invitându-l să se ocupe mai degrabă „de trenuri și întârzierile lor cronice”. Aceste afirmații au provocat replica dură a Ligii, care a etichetat PD drept „anti-italian, belicos și servil față de Paris”.
Între timp, în timp ce guvernul încearcă să mențină relațiile cu Palatul Élysée pe un teren „cordial și constant”, Salvini pare hotărât să nu cedeze. Mai mult, promite noi confruntări cu locatarul de la Élysée, convins că Franța, mai devreme sau mai târziu, își va schimba cursul.
