Arestarea în Italia a unui cetățean ucrainean suspectat de implicare în atacul asupra gazoductului Nord Stream redeschide una dintre cele mai controversate și delicate anchete ale războiului ruso-ucrainean. Nimeni nu și-a asumat vreodată sabotajul din septembrie 2022, iar de la Kiev la Moscova toți au negat responsabilitatea. În timp ce pistele duc spre un comando ucrainean finanțat privat, acuzațiile ridică tensiuni geopolitice majore: Germania, odinioară partener energetic al Rusiei, investighează în continuare cazul, în timp ce Polonia, Danemarca și Suedia au închis dosarul. Politic, Berlinul insistă că rămâne solidar cu Kievul, dar ancheta, marcată de scurgeri de informații și suspiciuni, continuă să tulbure alianțele europene, scrie Le Figaro
Arestarea lui Serhii K., suspectat că ar fi unul dintre comanditarii atentatului asupra gazoductului germano-rus, are loc în momentul în care Berlinul își consolidează sprijinul pentru Kiev împotriva Moscovei.
Cea mai misterioasă operațiune de sabotaj realizată în cadrul războiului ruso-ucrainean a înregistrat joi un nou pas pe plan judiciar. Un bărbat de origine ucraineană, suspectat că ar fi participat la distrugerea gazoductului Nord Stream în septembrie 2022, la șapte luni după declanșarea invaziei ruse, a fost arestat de carabinierii italieni, în baza unui mandat emis de justiția germană.
Odată cu arestarea acestui cetățean ucrainean, toate ingredientele unui posibil scandal geopolitic sunt reunite: înainte de război, Germania era un partener economic major al Rusiei, cumpărând gaze ieftine prin compania Nord Stream, condusă în parte de fostul cancelar SPD Gerhard Schröder și care exploata gazoductul cu același nume. Pentru multe state occidentale, aceasta era dovada clară a complicității germano-ruse dinainte de 22 februarie 2022. Ironia sorții a făcut ca președintele Donald Trump să fie atunci cel mai vehement critic al Angelei Merkel, acuzând-o că își pune țara „în mâinile Moscovei” prin acest gazoduct. Acea relație privilegiată s-a încheiat după invazia rusă, iar Friedrich Merz, alături de Emmanuel Macron și britanicul Keir Starmer, a devenit unul dintre cei mai fermi susținători occidentali ai Kievului.
„Act terorist”
Problema delicată este că, în Ucraina, Nord Stream era considerat o țintă legitimă. Distrugerea sa lovea, într-adevăr, în interesele economice ale Kremlinului, dar, indirect, afecta și interesele Berlinului. „O atingere la adresa securității interne a statului”, confirma atunci un judecător al Curții Federale Germane. Cancelarul de atunci, Olaf Scholz (SPD), a cărui diplomație în raport cu războiul ruso-ucrainean a fost mereu ezitantă, denunțase un „act terorist” ai cărui autori trebuiau „aduși în fața unui tribunal german”.
„Atentatul asupra gazoductelor trebuie investigat, inclusiv prin urmărire penală” – Stefanie Hubig
Joi, 21 august, doar ministra Justiției (CDU) a comentat arestarea lui Serhii K. „Atentatul asupra gazoductelor trebuie investigat, inclusiv prin urmărire penală. Prin urmare, este pozitiv că facem progrese în acest sens”, a declarat sec Stefanie Hubig într-un comunicat. Mai târziu în cursul zilei, ea saluta „succesul foarte impresionant al parchetului”.
Nimeni nu și-a asumat vreodată atentatul, iar de la Kiev la Moscova toată lumea a negat că ar fi autorul. Și, deși suspectul reținut la Rimini este ucrainean, probele privind o responsabilitate de stat, care ar putea urca până la președinția ucraineană, rămân firave. Pentru anchetatori, punctul de plecare este simplu: Andromeda, un iaht de 15 metri, închiriat cu 11.900 de euro de la o companie germană pe baza unor acte false, pentru perioada 27 august – 24 septembrie 2022. La bord, îmbarcat la Rostock, un comando eterogen de vreo zece persoane, printre care scafandri experimentați, hotărâți să slujească onoarea patriei lor, Ucraina. Operațiunea, estimată la circa 300.000 de dolari, ar fi fost finanțată de un om de afaceri ucrainean.
La început, ambarcațiunea s-a învârtit în cerc prin Marea Baltică, străbătând apele teritoriale poloneze, germane, daneze și suedeze – acolo unde, pe fundul mării, se află gazoductul – în căutarea unei zone liniștite și ferite unde să poată plasa explozibilul. Acesta fusese ascuns în butelii de aer comprimat.
Fostul agent secret, instructorul de scufundări și comando-ul
Potrivit revistei Der Spiegel, care a relatat în detaliu desfășurarea operațiunii, creierul întregii acțiuni ar fi fost Roman Țervinski, un fost șef al serviciilor secrete ucrainene (SBU), indisciplinat, dar privit la Kiev ca un erou. Acest „lup singuratic” reproșa guvernului lui Zelenski că a fost infiltrat de FSB, serviciile secrete ruse. Istoric, SBU s-a dovedit întotdeauna permeabil agenților Kremlinului. La vremea respectivă, trecutul lui Țervinski l-a făcut interesant pentru CIA, care, de la sediul său din Langley, urmărea cu înverșunare infiltrările rusești. Agenția l-a sprijinit pe acest agent.
„Ucraina nu a făcut niciodată așa ceva. Eu nu aș acționa niciodată în acest fel.” – Volodimir Zelenski
Operațiunea din Marea Baltică, botezată „Diameter”, i-a fost prezentată generalului Valeri Zalujnîi, pe atunci șeful Statului Major ucrainean, la fel de suspicios ca și Țervinski față de Zelenski. Generalul s-a arătat interesat de aceste planuri, până când informațiile au ajuns să se scurgă prin serviciile de informații olandeze și CIA. Atunci, potrivit Spiegel și Wall Street Journal, Zelenski este informat despre existența operațiunii. Un emisar al agenției de la Langley i-a cerut personal președintelui ucrainean să o oprească. În ceea ce îi privește pe germani, serviciile lor par să fi neglijat informația, notează Spiegel. Pe 26 septembrie, bombele au explodat.
De atunci, ancheta a bătut pasul pe loc. În septembrie 2024, serviciile germane au identificat un prim suspect, un instructor de scufundări ucrainean, Volodimir Z., surprins în timp ce călătorea prin Polonia. Au cerut Varșoviei să îl aresteze. În schimb, autoritățile poloneze l-au avertizat și l-au lăsat să treacă în Ucraina cu o mașină diplomatică. „De ce l-am fi arestat? Pentru noi este un erou”, ar fi răspuns serviciile poloneze la Berlin. La rândul său, Volodimir Zelenski a respins orice responsabilitate statală: „Ucraina nu a făcut niciodată așa ceva. Eu nu aș acționa niciodată astfel”, a negat șeful statului.
Statele Unite, deși indignate de dependența energetică față de Nord Stream și acuzate de Moscova că ar fi orchestrat sabotajul în timpul administrației Biden, au procedat la fel. Danemarca și Suedia și-au închis anchetele proprii în februarie 2024, Copenhaga apreciind că nu există temei pentru urmăriri penale. Doar Germania continuă investigația. Politic, Berlinul a reamintit joi că rămâne solidar cu Kievul.
