Vladimir Putin cere Ucrainei să renunțe la întregul teritoriu al Donbasului, să renunțe la ambițiile de a adera la NATO, să rămână neutră și să nu permită desfășurarea de trupe occidentale pe teritoriul său, au declarat pentru Reuters trei surse de la vârful Kremlinului pentru Reuters
Președintele rus s-a întâlnit vineri cu Donald Trump în Alaska, în cadrul primului summit Rusia–SUA din ultimii peste patru ani, și a petrecut aproape întreaga lor reuniune cu ușile închise, de trei ore, discutând despre cum ar putea arăta un compromis privind Ucraina, potrivit surselor, care au solicitat anonimatul pentru a discuta chestiuni sensibile.
Vorbind ulterior, alături de Trump, Putin a declarat că întâlnirea ar putea deschide drumul spre pace în Ucraina – dar niciunul dintre lideri nu a oferit detalii despre ceea ce s-a discutat.
În cea mai detaliată relatare de până acum bazată pe surse rusești privind oferta lui Putin la summit, Reuters a reușit să contureze liniile generale ale a ceea ce Kremlinul ar dori să vadă într-un posibil acord de pace menit să pună capăt unui război care a ucis și rănit sute de mii de oameni.
În esență, au spus sursele ruse, Putin a făcut un compromis față de cererile teritoriale exprimate în iunie 2024, care solicitau Kievului să cedeze integral cele patru provincii pe care Moscova le revendică drept parte a Rusiei: Donețk și Luhansk, ce formează Donbasul în est, plus Herson și Zaporijie, în sud. Kievul a respins atunci termenii ca fiind echivalentul unei capitulări.
În noua propunere, președintele rus își menține cererea ca Ucraina să se retragă complet din părțile de Donbas pe care încă le controlează, au precizat cele trei surse. În schimb, Moscova ar îngheța actualele linii ale frontului în Zaporijie și Herson, au adăugat acestea.
Rusia controlează aproximativ 88% din Donbas și 73% din Zaporijie și Herson, potrivit estimărilor SUA și datelor din surse deschise. Moscova este, de asemenea, dispusă să cedeze micile porțiuni din regiunile Harkov, Sumî și Dnipropetrovsk pe care le controlează, ca parte a unui posibil acord, au spus sursele.
Putin își menține însă și cererile anterioare ca Ucraina să renunțe la planurile de aderare la NATO și ca Alianța condusă de SUA să ofere o garanție juridică privind neextinderea spre est, precum și restricții asupra armatei ucrainene și un acord care să excludă desfășurarea de trupe occidentale în Ucraina ca forță de menținere a păcii, au afirmat sursele.
Cu toate acestea, cele două părți rămân departe de un consens, la mai bine de trei ani după ce Putin a ordonat invadarea Ucrainei de către zeci de mii de soldați ruși, într-o ofensivă pe scară largă ce a urmat anexării peninsulei Crimeea în 2014 și luptelor prelungite din estul țării între separatiștii susținuți de Rusia și trupele ucrainene.
Ministerul ucrainean de externe nu a oferit deocamdată niciun comentariu cu privire la propuneri.
Președintele Volodimir Zelenski a respins în repetate rânduri ideea de a se retrage de pe teritoriile ucrainene recunoscute internațional ca parte a unui acord și a afirmat că regiunea industrială Donbas servește drept o fortăreață care blochează avansurile rusești mai adânc în Ucraina.
„Dacă vorbim despre simpla retragere din est, nu putem face asta”, le-a spus el jurnaliștilor, într-o declarație difuzată joi de la Kiev. „Este o chestiune de supraviețuire a țării noastre, care implică cele mai puternice linii de apărare.”
Aderarea la NATO este, de altfel, un obiectiv strategic înscris în Constituția țării și pe care Kievul îl consideră drept cea mai sigură garanție de securitate. Zelenski a precizat că nu Rusia este cea care trebuie să decidă cu privire la extinderea alianței.
Casa Albă și NATO nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii pe marginea propunerilor rusești.
Politologul Samuel Charap, coordonator al programului pentru Rusia și Eurasia la RAND, un think-tank american de politici globale, a declarat că orice condiție privind retragerea Ucrainei din Donbas rămâne imposibil de acceptat pentru Kiev, atât politic, cât și strategic.
„Deschiderea către o ‘pace’ în termeni categoric inacceptabili pentru cealaltă parte ar putea fi mai degrabă un exercițiu de imagine pentru Trump decât un semn real de disponibilitate la compromis”, a adăugat el. „Singura cale de a verifica această ipoteză este începerea unui proces serios, la nivel tehnic, pentru a clarifica detaliile.”
Forțele ruse controlează în prezent o cincime din Ucraina, o suprafață aproximativ egală cu statul american Ohio, potrivit estimărilor SUA și hărților din surse deschise.
Cele trei surse apropiate de Kremlin au declarat că summitul din orașul Anchorage, Alaska, a oferit cea mai bună șansă de pace de la începutul războiului, deoarece s-au purtat discuții concrete privind termenii Rusiei, iar Putin a arătat disponibilitate de a face concesii.
„Putin este pregătit pentru pace – pentru compromis. Acesta a fost mesajul transmis lui Trump”, a spus una dintre persoane.
Sursele au avertizat însă că, la Moscova, rămâne neclar dacă Ucraina va fi dispusă să cedeze restul Donbasului și că, în caz contrar, războiul va continua. La fel de neclar era și dacă Statele Unite vor recunoaște în vreun fel teritoriile ucrainene aflate sub control rusesc, au adăugat acestea.
O a patra sursă a afirmat că, deși problemele economice sunt secundare pentru Putin, acesta înțelege vulnerabilitatea economică a Rusiei și amploarea efortului necesar pentru a avansa mult mai departe în Ucraina.
Trump a declarat că dorește să pună capăt „măcelului” războiului și să fie reținut în istorie ca un „președinte al păcii”. El a spus luni că a început să aranjeze o întâlnire între liderii rus și ucrainean, care să fie urmată de un summit trilateral cu președintele american.
„Cred că Vladimir Putin vrea să vadă sfârșitul acestui război”, a spus Trump alături de Zelenski, în Biroul Oval. „Am încredere că vom reuși să găsim o soluție.”
Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat joi că Putin este pregătit să se întâlnească cu Zelenski, dar că toate problemele trebuie rezolvate mai întâi și că există întrebarea dacă Zelenski are autoritatea necesară pentru a semna un acord de pace.
Putin a ridicat în repetate rânduri îndoieli asupra legitimității lui Zelenski, întrucât mandatul său urma să expire în mai 2024, dar războiul a făcut ca alegerile prezidențiale noi să nu mai aibă loc. Kievul susține că Zelenski rămâne președintele legitim.
Liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei au declarat că sunt sceptici că Putin dorește să pună capăt războiului.
GARANȚII DE SECURITATE PENTRU UCRAINA
Trimisul special al lui Trump, Steve Witkoff, a jucat un rol esențial în pregătirea summit-ului și în ultima încercare de pace, potrivit a doi dintre sursele rusești.
Witkoff s-a întâlnit cu Putin la Kremlin pe 6 august, împreună cu consilierul Kremlinului, Yuri Ushakov. La întâlnire, Putin i-a transmis clar lui Witkoff că este dispus să facă compromisuri și a conturat ce ar putea accepta pentru pace, conform acelorași surse.
Dacă Rusia și Ucraina ar putea ajunge la un acord, există mai multe opțiuni pentru un acord formal – inclusiv un posibil acord trilateral Rusia-Ucraina-SUA recunoscut de Consiliul de Securitate al ONU, a spus una dintre surse.
O altă opțiune este revenirea la eșuate acorduri de la Istanbul din 2022, unde Rusia și Ucraina discutaseră despre neutralitatea permanentă a Ucrainei, în schimbul unor garanții de securitate din partea celor cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU: Marea Britanie, China, Franța, Rusia și Statele Unite, au adăugat sursele.
„Există două opțiuni: război sau pace, iar dacă nu există pace, atunci urmează mai mult război,” a spus una dintre persoane.
