Politica protecționistă promovată de administrația Donald Trump produce efecte concrete în industrie. În 2025, pe fondul unor tarife vamale record la importurile de oțel și al unei cereri interne robuste, Statele Unite au depășit Japonia pentru prima dată din 1999 și au devenit al treilea producător mondial de oțel, într-un context de declin accentuat al siderurgiei europene și de creștere accelerată a Indiei, scrie BFMTV
În 2025, susținute de o cerere internă puternică și de o politică protecționistă consolidată, Statele Unite au depășit Japonia pentru prima dată din 1999 și au devenit al treilea producător mondial de oțel, cu 82 de milioane de tone (+3,1%). Această evoluție are loc într-un context de recul generalizat al siderurgiei mondiale, cu excepția Indiei, în timp ce Europa continuă să piardă teren.
În 2025, Statele Unite au depășit Japonia la producția de oțel brut pentru prima dată din 1999. America a urcat astfel pe locul al treilea la nivel mondial, în urma Chinei și Indiei.
Cu 82 de milioane de tone produse, producția americană a crescut cu 3,1% față de 2024, potrivit datelor anuale ale World Steel Association (WSA). Această performanță marchează un punct de cotitură după decenii de dominație niponă în siderurgia mondială, în afara Chinei și Indiei.
În afară de India, care a înregistrat o creștere de peste 10% a producției de oțel, Statele Unite se numără printre puținele mari economii care au consemnat o evoluție pozitivă în 2025. Prin comparație, producția a scăzut cu 4,4% în China, cu 4% în Japonia, cu 4,5% în Rusia, cu 8,6% în Germania și cu 2,6% în Coreea de Sud.
Creșterea producției de oțel în Statele Unite se bazează pe mai mulți factori cumulați. În primul rând, o cerere internă robustă, alimentată de sectoare-cheie precum construcția de centre de date dedicate inteligenței artificiale și proiecte energetice de mare amploare. În al doilea rând, administrația americană condusă de Donald Trump a adoptat o politică comercială mult mai agresivă: în martie 2025 au fost introduse tarife vamale de 25% pentru importurile de oțel și aluminiu, majorate ulterior la 50% în luna iunie.
Această strategie protecționistă a avut un efect concret asupra structurii pieței interne. Ponderea importurilor de oțel în consumul american, situată în jur de 25% la începutul lui 2025, a scăzut la 14% în noiembrie, potrivit datelor publicate de Argus Media, specialist în materii prime. Concret, industriașii americani au anticipat scumpirea oțelului importat și au optat pentru creșterea producției locale.
+40% în portofoliul de comenzi
Cabinetul de analiză SteelBenchmarker a calculat că prețul bobinelor de oțel laminate la cald, utilizate în sectorul manufacturier, a ajuns la 983 de dolari pe tonă. Este de două ori mai mare decât prețul mondial la export și reprezintă o creștere de 30% față de ianuarie 2025, momentul începerii celui de-al doilea mandat al lui Trump, potrivit cotidianului Nikkei Asia. Oțelul importat nu mai este competitiv din cauza barierelor vamale.
În rândul actorilor industriali, siderurgistul american Nucor a anunțat un nivel istoric al comenzilor, în creștere cu aproape 40% față de 2025 în sectorul siderurgic și cu 15% în cel al produselor siderurgice.
Compania, principalul producător de oțel din Statele Unite, estimează că cererea va rămâne susținută, alimentată nu doar de centrele de date și infrastructură, ci și de proiecte publice precum securizarea frontierei americano-mexicane. Nucor prevede, de asemenea, finalizarea până la sfârșitul lui 2026 a unei noi uzine de tablă în Virginia de Vest, cu o capacitate anuală de 3 milioane de tone scurte, ceea ce va consolida capacitatea de producție.
În schimb, Japonia, tradițional al treilea producător mondial, a înregistrat o scădere a producției la 80,7 milioane de tone, adică -4% față de 2024, potrivit WSA. În anii 1970, producția japoneză depășea încă 100 de milioane de tone, însă țara se confruntă astăzi cu provocări structurale precum declinul demografic și o transformare industrială profundă, care apasă asupra siderurgiei.
India în creștere, Europa în declin
China rămâne de departe liderul mondial al producției de oțel, cu aproape 961 de milioane de tone produse în 2025, deși acest volum reprezintă o scădere de 4,4% față de anul precedent. Chiar și așa, producția chineză reprezintă singură peste jumătate din producția mondială totală, estimată de WSA la aproximativ 1.850 de milioane de tone.
India își confirmă statutul de mare challenger: cu 165 de milioane de tone produse în 2025, țara a înregistrat o creștere de peste 10%, consolidându-și locul al doilea, după China. Această evoluție se înscrie într-o dinamică de cerere internă ridicată, legată de urbanizare și de dezvoltarea infrastructurii.
În fine, siderurgia europeană traversează, în ansamblu, o perioadă dificilă. Producția de oțel din Uniunea Europeană a scăzut istoric, iar ponderea Europei în producția mondială a coborât de la aproximativ 7% la 4% în ultimii ani, pe fondul concurenței externe și al provocărilor energetice.
