La fel ca personajul din Monty Python și Sfântul Graal, președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, ar putea striga: „Nu sunt mort”. Este prea devreme pentru a face o analiză post-mortem a carierei politice a lui Zelensky. Dar s-ar putea să nu fie prematur să încercăm o analiză a stării sale în deteriorare și a luptei sale pentru supraviețuire, conform American Conservative.
Puterea lui Zelensky este subminată pe patru fronturi: sprijinul intern general, sprijinul din partea partidului său, sprijinul financiar din partea Europei și o relație care se prăbușește cu președintele Donald Trump.
Sondajele arată că ucrainenii, care doreau ca Zelensky să-i conducă în timpul războiului, nu mai doresc ca el să-i conducă după război. Într-adevăr, după ce le-a făcut ucrainienilor promisiuni fanteziste privind alungarea Rusiei de pe toate teritoriile ucrainene și aderarea la NATO, și după ce s-a bazat pe o relație de cooperare cu ultranaționaliștii ucraineni care se opun unui compromis de pace cu Moscova, Zelensky s-ar putea să se fi pus într-o poziție în care președinția sa nu poate supraviețui războiului. Sondajele arată o prăbușire a sprijinului intern pentru Zelensky, sugerând că ar pierde cu o marjă largă la următoarele alegeri.
Însă, în timp ce mass-media străină s-a concentrat în totalitate asupra războiului, atenția internă din Ucraina s-a îndreptat și către corupție. Zelensky a fost ales pe baza unei duble platforme: încheierea păcii cu Rusia și punerea capătului corupției autodistructive din Ucraina. Nu a reușit să-și îndeplinească niciuna dintre aceste promisiuni.
Un indicator cheie este nivelul de încredere în Zelensky. Întrebați recent în ce personalități politice au încredere, ucrainenii l-au clasat pe președintele lor pe un dezastruos loc șase, doar 18% dintre respondenți având încredere deplină în el. Principalii săi rivali politici potențiali, Valeriy Zaluzhny, Kyrylo Budanov și Mykhailo Fedorov, se bucură cu toții de mai multă încredere. O cincime dintre cei care declară că nu au încredere în Zelensky menționează corupția ca motiv principal, iar 72% dintre ucraineni afirmă că el este personal responsabil pentru corupția din guvernul său. Pe fondul ultimei sale dispute cu Trump, un sondaj recent a arătat că nivelul de încredere în Zelensky a crescut, dar tendința generală rămâne negativă, iar efectul de „raliere în jurul steagului” s-ar putea dovedi de scurtă durată. Zelensky și-a făcut singur rău prin modul în care a gestionat un scandal de corupție care a luat amploare și care pătrunde din ce în ce mai adânc în cercul său restrâns.
Iar președintele Ucrainei nu numai că pierde teren în rândul alegătorilor, ci pierde și sprijinul partidului său, care odată îl susținea cu fermitate. Se confruntă cu o rezistență neașteptată, zeci de deputați din partidul său, „Slujitorul Poporului”, boicotând sau revoltându-se. Se pare că supermajoritatea sa legislativă este în pericol ca urmare a defecțiunilor.
Lipsa sprijinului intern pune, de asemenea, în pericol finanțarea din partea UE de care depinde guvernul ucrainean. Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar uriaș, în valoare totală de zeci de miliarde de dolari. Kievul dorește ca banii promisi de UE pentru 2027 să fie acordați mai devreme. Însă eliberarea fondurilor atât de necesare din partea UE depinde de adoptarea de către Rada Supremă, parlamentul Ucrainei, a unor reforme anticorupție – iar partidul lui Zelenski a refuzat să aprobe astfel de măsuri. Chiar și un pachet de proiecte de lege fiscale adoptat săptămâna trecută, care ar putea debloca 4,3 miliarde de dolari, a abordat doar aspecte mai puțin controversate și a evitat să abordeze multe dintre cerințele mai serioase formulate de UE.
La începutul acestei luni, UE a respins apelurile lui Zelensky și a refuzat să accelereze plățile pentru acoperirea deficitului, condiționând din nou finanțarea de reforma anticorupție. Potrivit prim-ministrului Slovaciei, Robert Fico, nici Slovacia, nici Ungaria nu vor participa la un alt împrumut al UE acordat Ucrainei. Alte țări din UE, mai favorabile Ucrainei, ar avea dificultăți în a acoperi aceste deficite. Franța, de exemplu, este zguduită de revolte motivate parțial de creșterea costului vieții, iar criticii populiști ai establishmentului se grăbesc să le reamintească alegătorilor sumele uriașe care au fost deja trimise Ucrainei. Lidera de dreapta Marine Le Pen, în prezent favorită la câștigarea următoarelor alegeri prezidențiale din Franța, a declarat recent că, dacă va câștiga, Parisul va reduce ajutorul financiar acordat Ucrainei.
Însă cea mai mare provocare a lui Zelensky vine din partea celui mai important susținător al Ucrainei. Relațiile instabile cu președinții SUA nu sunt o noutate pentru Zelensky. În primul an al războiului, când Joe Biden a autorizat asistență militară suplimentară pentru Ucraina, Zelensky s-a plâns de ceea ce nu primea. Se pare că Biden „și-a pierdut cumpătul” în timpul unei convorbiri telefonice cu liderul ucrainean. „Ridicându-și vocea”, i-a spus lui Zelensky să „arate puțin mai multă recunoștință”. Anul următor, Thomas Friedman de la New York Times a relatat: „Există o neîncredere profundă între Casa Albă și președintele ucrainean Volodymyr Zelensky — considerabil mai mare decât s-a raportat”.
Însă Zelensky a reușit să facă față acestor provocări. Chiar și după dezastrul public de anul trecut, când Trump l-a dat afară din Biroul Oval, Zelensky a reușit să-și refacă relația cu Trump. Această muncă a dat acum roade.
La începutul acestei luni, Trump a luat trei decizii care, luate împreună, păreau să reprezinte un punct de ruptură pentru un Zelensky reticent în a adopta o atitudine conciliantă. A încheiat un acord cu președintele rus Vladimir Putin care ar permite Rusiei să vândă motorină, a anunțat un armistițiu energetic surprinzător care impunea forțelor armate ucrainene să înceteze toate atacurile asupra rafinăriilor rusești și a renunțat la noile sancțiuni împotriva Rusiei.
Acest trio de anunțuri se pare că l-a determinat pe Zelensky să concluzioneze că abordarea sa conciliantă nu mai dădea rezultate. Potrivit unei persoane apropiate lui Zelensky, acesta a dat de înțeles că acum era nevoie de „vorbe clare” și a luat decizia de a-l critica public pe Trump.
Zelensky a afirmat că comportamentul lui Trump „nu este cu siguranță modul în care partenerii ar trebui să se trateze reciproc”. Când Ucraina a lovit o altă rafinărie rusă, Trump a spus că Zelensky „ar face bine să se oprească naibii”. Zelensky a spus că Trump nu era corect sau sincer. El l-a numit pe Trump slab și a comparat stilul său de conducere cu cel al „adevăraților lideri” din Europa. Trump a ripostat, declarând: „Cred că e timpul ca Ucraina să-și aleagă un nou președinte… Le sugerez să-și aleagă un nou lider care să poată încheia un acord”. Ulterior, Trump a detaliat: „Cred că, dacă vor ajunge la un fel de înțelegere, nu o vor face cu el”. Luni, Trump a adăugat: „Sincer să fiu, cred că e timpul ca altcineva să negocieze în numele Ucrainei”.
Lupta a devenit deschisă, iar Zelensky risca să-l piardă pe Trump. Versiunea de nivel militar a sistemului Starlink, pe care ucrainenii o folosesc pentru comunicațiile de pe câmpul de luptă, precum și avertismentele timpurii ale SUA privind rachetele rusești care se apropiau au încetat. „Nu este un tip cu care să ne fie ușor să negociem”, a spus Trump vineri despre Zelensky, adăugând că este „mai dificil de gestionat decât Putin”. Zelensky, a spus el, „a distrus țara aceea”.
Când Rusia a continuat să lovească rețeaua electrică a Ucrainei cu drone, rachete balistice și hipersonice, iar accesul la informațiile serviciilor secrete americane a fost restricționat, Zelensky a sfidat ordinele lui Trump, dând de înțeles că interdicția privind atacarea rafinăriilor rusești a fost ridicată.
Zelensky este un supraviețuitor politic, dar ultima serie de crize reprezintă cea mai dificilă provocare la adresa conducerii sale de până acum.
