Aflată chiar în inima instituțiilor europene pe care dorește să le desființeze, copreședinta partidului de extremă dreaptă german AfD, Alice Weidel, a lansat la Strasbourg noua strategie a formațiunii sale. Renunțând la ideea unei ieșiri brutale din blocul comunitar, AfD propune un ultra-reformism radical care ar duce, de facto, la dezasamblarea Uniunii Europene - folosind dreptul de veto și puterea financiară a Germaniei ca pârghii de presiune, scrie Le Figaro
Iată traducerea textului în limba română, redactată într-un stil jurnalistic fluid, corect din punct de vedere gramatical și adaptat pentru presa românească (fără elementele de navigare sau zgomotul de pagină din textul original):
Copreședinta partidului AfD, Alice Weidel, s-a deplasat la Parlamentul European din Strasbourg, instituție pe care își dorește să o desființeze. Aceasta intenționează să folosească dreptul de veto al Germaniei pentru a pune presiune pe partenerii europeni.
Alice Weidel, copreședinta partidului de extremă dreaptă Alternative für Deutschland (AfD), s-a aflat miercuri la Parlamentul European din Strasbourg pentru a explica faptul că își dorește desființarea acestei instituții.
Intitulată „Noua noastră viziune pentru Europa”, conferința sa cu casa închisă, organizată în marja sesiunii plenare și urmată de o recepție, a avut ca scop prezentarea strategiei europene a AfD. Rupând legătura cu doctrina sa istorică, partidul nu mai susține părăsirea UE de către Germania, ci încearcă să-i reformeze drastic instituțiile — în caz contrar, urmând să supună această chestiune unui referendum.
Programul publicat la sfârșitul lunii septembrie de către partid pentru „reconfigurarea cooperării europene” prevede un șoc tactic ce ar duce, de facto, la o demontare a Uniunii Europene. AfD intenționează să transforme radical instituțiile, să transfere puterea către capitalele naționale și să folosească greutatea financiară a Berlinului pentru a-și dicta condițiile.
„Dacă Bruxelles-ul refuză calea reformei, ne vom folosi dreptul de veto pentru a bloca orice legislație financiară a UE și vom reduce drastic contribuțiile Germaniei”, amenință documentul.
O metodă nu foarte diferită de cea a „confruntării directe” anunțate de Marine Le Pen la Bruxelles, săptămâna trecută.
Fără Parlament European, fără Schengen
„Suntem convinși că Uniunea Europeană, în forma sa actuală, are o nevoie stringentă de reforme”, a explicat Alice Weidel. AfD dorește desființarea Parlamentului European ales prin vot universal, reducerea Comisiei Europene la un rol pur administrativ, înlocuirea Curții de Justiție de la Luxemburg cu un tribunal de arbitraj, transformarea bugetului UE într-un pârghie de presiune pentru Germania, precum și ieșirea din spațiul Schengen și din politicile comune de apărare și imigrație.
„Este responsabilitatea statelor suverane să își protejeze frontierele”, a declarat copreședinta AfD. „Suntem invadați, așa cum au arătat-o revoltele din Franța. Trebuie să putem avea libertatea de a ieși din acest haos”, a continuat ea.
Partidul și-a fixat ca termen anul 2029 — anul viitoarelor alegeri federale germane și al alegerilor europene —, mizând pe o victorie a naționaliștilor. Dacă programul său nu va fi adoptat de către cele 27 de state membre până atunci, AfD va supune apartenența Germaniei la UE unui referendum.
Înființat în 2013, AfD a fost gândit inițial ca o mișcare eurosceptică. La acea vreme, se declara „favorabil unei Europe a statelor suverane, dotată cu o piață internă comună” și pleda pentru o „dizolvare ordonată a zonei euro”. Unsprezece ani mai târziu, programul său pentru alegerile europene din 2024 (unde a obținut 15 mandate) califica UE drept „ireformabilă” și cerea înlocuirea ei cu o „confederație a națiunilor europene” care să preserve suveranitatea statelor membre. Revenirea la monedele naționale era, de asemenea, revendicată în mod clar.
Referendumul privind ieșirea din UE, „ca ultimă soluție”
Mai mulți aleși din AfD au negat totuși că partidul și-ar fi schimbat strategia. René Aust, eurodeputat și copreședinte al grupului Europa Națiunilor Suverane (ESN) din care face parte AfD la Strasbourg, susține că poziția partidului a fost „întotdeauna cea a reformei” și, „ca ultimă soluție”, luarea în calcul a unei ieșiri din UE, eventual în urma unui referendum.
Din 2015, anul crizei refugiaților și al celebrului „Wir schaffen das!” („Vom reuși!”) al fostului cancelar Angela Merkel (CDU), chestiunile legate de imigrație au luat prim-planul în fața temei europene în programul AfD. Această repoziționare a contribuit la o ascensiune spectaculoasă a formațiunii de extremă dreaptă în urne și în sondaje.
Astăzi, AfD este primul partid din Germania în sondajele de opinie la nivel federal, cu 30% din intențiile de vot (mult în fața CDU-ului cancelarului Friedrich Merz), ieșind întărit și din alegerile regionale din septembrie.
Apropiere între Alice Weidel, Marine Le Pen și Giorgia Meloni
Deși nu are șanse să guverneze în Mecklenbug-Pomerania Inferioară, deși s-a clasat pe primul loc la scrutinul din 20 septembrie, AfD este mai aproape ca niciodată de putere în Saxonia-Anhalt. Alegerea premierului acestui mic land din fosta RDG, programată pentru luna decembrie, va fi urmărită cu atenție cu mult dincolo de granițele Germaniei.
„Există o apropiere tot mai mare între Alice Weidel, Marine Le Pen și Giorgia Meloni. Se vede clar că discursurile converg și că există o dorință de a fi recunoscute drept guverne responsabile”, observă eurodeputatul socialist Christophe Clergeau. „Lucrăm în această direcție”, confirmă lidera naționalistă germană.
La Strasbourg se observă, de asemenea, că cordonsul sanitar menținut de CDU față de AfD în Bundestag s-a prăbușit deja în Parlamentul European. „PPE (Partidul Popular European, dreapta conservatoare) nu mai ezită să își unească voturile cu cele ale AfD și ale extremei drepte”, deplânge eurodeputatul centrist Sandro Gozi, în special pe chestiuni legate de imigrație.
Cu toate acestea, grupul ESN — în care eurodeputata franceză Sarah Knafo (Reconquête) cochetează alături de AfD — face obiectul unei anchete declanșate în iulie prin votul Parlamentului (414 voturi pentru, 224 împotrivă și 18 abțineri), anchetă ce ar putea duce la interzicerea grupului pentru nerespectarea „valorilor europene”. În joc sunt fondurile europene de 2 milioane de euro alocate grupului pentru acest an.
Pentru eurodeputata germană Hildegard Bentele (PPE), vizita lui Alice Weidel la Strasbourg scoate în evidență o „contradicție fundamentală” în demersul AfD, care „caută recunoașterea și resursele instituțiilor europene ale căror competențe intenționează să le submineze”.
