Administrația Trump a anunțat eliminarea treptată a programelor de asistență pentru armatele din Europa de Est, aflate în prima linie a unei posibile confruntări cu Rusia. Decizia, justificată prin necesitatea ca europenii să contribuie mai mult la propria apărare, ar putea priva statele baltice și alte țări de sute de milioane de dolari în sprijin militar american și ridică semne de întrebare privind viitorul securității europene, scrie Financial Times
Statele Unite vor elimina treptat programele de asistență pentru securitate destinate armatelor europene aflate la frontiera cu Rusia, în încercarea de a determina continentul să își finanțeze mai mult propria apărare.
Oficiali ai Pentagonului au informat săptămâna trecută diplomați europeni că Washingtonul nu va mai finanța programele de instruire și echipare pentru armatele din Europa de Est, considerate în prima linie a unui eventual conflict cu Rusia, potrivit unor surse citate. Finanțarea programului, reglementată de așa-numita „secțiune 333”, trebuie aprobată de Congresul american, dar administrația Trump nu a solicitat fonduri suplimentare. Sumele deja aprobate vor fi disponibile până la finalul lui septembrie 2026.
Un oficial de la Casa Albă a explicat că măsura este aliniată cu eforturile președintelui Donald Trump de a „reanaliza și realinia” ajutorul extern, în concordanță cu ordinul executiv semnat chiar în prima zi de mandat. „Această acțiune a fost coordonată cu țările europene, în linie cu ordinul executiv și cu accentul de lungă durată al președintelui pe responsabilizarea Europei pentru propria sa apărare”, a declarat oficialul.
Sub presiunea lui Trump, aliații NATO au convenit în iunie să își majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB.
Programul „secțiunea 333” are un buget global de peste 1 miliard de dolari, iar Europa a primit 1,6 miliarde între 2018 și 2022, adică aproape 29% din total, potrivit Biroului de Audit al Guvernului SUA. Principalii beneficiari sunt Estonia, Letonia și Lituania. Reducerea acestor fonduri ar putea însemna pierderi de sute de milioane de dolari pentru statele de la granița cu Rusia.
Decizia a surprins capitalele europene, care încearcă acum să înțeleagă dacă pot compensa din surse proprii lipsa sprijinului american sau dacă aceasta va afecta elemente critice ale securității europene. „Dacă vor fi drastici, implicațiile vor fi mari”, a spus un diplomat european, adăugând că NATO va fi inevitabil afectată, întrucât o parte din finanțare trecea prin alianță.
Senatoarea democrată Jeanne Shaheen a criticat decizia, calificând-o drept „o mișcare greșită, care transmite exact semnalul opus în timp ce încercăm să-l forțăm pe Putin la masa negocierilor și să descurajăm agresiunea rusă”.
Un alt program, Inițiativa de Securitate pentru statele baltice, creat în 2020, este și el în pericol. Congresul a aprobat anul trecut 288 de milioane de dolari, dar administrația nu a cerut noi fonduri pentru bugetul viitor.
În paralel, administrația Trump își revizuiește prezența militară globală și a anunțat intenția de a reduce trupele din Europa. Totuși, președintele Trump a declarat miercuri, după întâlnirea de la Casa Albă cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki, că nu intenționează să retragă soldați din această țară, unde SUA au staționați aproximativ 10.000 de militari pe bază rotațională. „Suntem foarte mulțumiți de această înțelegere. Vom trimite chiar mai mulți, dacă Polonia va dori”, a spus Trump.
