De câteva zile, Marea Britanie trăiește un val neașteptat de patriotism popular. Sub impulsul unei mișcări spontane numite „Raise the Colours”, steagurile "Union Jack" și "Crucea Sfântului Gheorghe" apar peste tot, de la Birmingham la Newcastle, de la Norwich la Londra. Lansată de simpli locuitori, sătui să vadă cum identitatea lor națională este ștearsă din spațiul public, inițiativa s-a răspândit rapid prin rețelele sociale. În multe orașe, a vedea drapelul britanic arborat în afara unui meci de fotbal sau a unei încoronări regale era o raritate. Astăzi însă, aceste steaguri reapar ca simboluri ale mândriei, dar și ale sfidării. Sub pretextul „siguranței rutiere” ori al regulamentelor locale, autoritățile – dominate de laburiști sau partide comunitariste – se grăbesc să le îndepărteze. În schimb, steagurile LGBT, palestiniene sau culorile Pakistanului au fost tolerate luni la rând, ba chiar celebrate oficial. Această dublă măsură a stârnit furia unui val de cetățeni care denunță demonizarea identității britanice și transformarea propriului drapel într-un simbol „interzis”.. La York, inițiativa este condusă de Joseph Moulton, fondator al Flag Force UK, care transformă arborarea drapelelor într-un gest de rezistență culturală și comunitară, în ciuda criticilor și a opoziției autorităților locale, scrie The Spectator
În ultimele săptămâni, britanicii din toată țara au împodobit stâlpii de iluminat și sensurile giratorii cu Union Jack și Crucea Sfântului Gheorghe. Este, poate, una dintre cele mai inofensive manifestări ale mândriei naționale – și totuși, unii o tratează ca pe un act revoluționar. Un material recent al BBC a simțit nevoia să precizeze că „ambele steaguri au fost folosite ca embleme de către mișcări politice de extremă dreaptă”, ca și cum simplul fapt că o țară are un drapel ar însemna extremism. Această auto-denigrare bizară este, de altfel, unul dintre motivele pentru care mișcarea s-a răspândit cu rapiditate.
Joseph Moulton face parte din grupul inițial care a inspirat această „contagiune patriotică”. El coordonează efortul la York și este membru fondator al Flag Force UK, pe care îl consideră cea mai mare organizație de arborare de steaguri din țară. Împreună cu echipa sa, a achiziționat deja peste o mie de steaguri și a strâns zeci de mii de lire pentru altele.
L-am întâlnit pe Joseph acum cinci ani, în Armenia, unde relatam despre războiul din Nagorno-Karabah. La doar 18 ani, era un tânăr ambițios și idealist, profund atașat de patria sa, dar dezamăgit de starea Marii Britanii – mai ales de lipsa unor idealuri comunitare. „Marea Britanie nu poate fi doar o zonă economică. În prezent nu avem niciun vis național, nicio aspirație civilizațională”, spunea atunci.
În Armenia, Moulton a descoperit o societate săracă după standarde britanice și marcată de război, dar susținută de o mândrie națională de neclintit și o demnitate colectivă. „Am văzut o comunitate vie – fiecare fiind la doar un pas de celălalt – chiar și într-un oraș de milioane de oameni. Oamenii erau atenți, apropiați, uniți de greutăți și de religie”, povestește el. Aceasta i-a amintit de o Anglie despre care auzise din povești, dar pe care nu a cunoscut-o niciodată.
„Bunica mea a trăit în Thurnscoe, un mic sat minier, înainte ca Thatcher să închidă minele. Toată lumea se cunoștea, oamenii își rezolvau singuri problemele – dacă dimineața apărea o dispută, se tranșa în mină până seara”, spune el. „Era vorba de o Anglie în care eu nu m-am născut, o Anglie distrusă odată cu industriile sacrificate pentru importuri și forță de muncă ieftină.”
Ideea de a acoperi York-ul cu steaguri englezești a pornit dintr-o discuție între Moulton și prietenii săi. „Rar vedem drapele britanice sau englezești arborate în afara evenimentelor sportive sau a unor ocazii ca o încoronare, în timp ce în restul lumii e normal să vezi steaguri peste tot, tot timpul”, explică el. Au început cu câteva steaguri pe stâlpii din cartierul lor și au uitat de ele o vreme. Dar au descoperit apoi că oamenii pe o pagină de Facebook a comunității cereau mai multe. Așa că au comandat alte steaguri – Union Jack și Cruci ale Sf. Gheorghe în proporții egale – și s-au pus pe treabă.
Astăzi, mișcarea nu înseamnă doar arborarea de drapele, ci și servicii comunitare. În timp ce echipele din York montează steaguri, strâng și gunoaiele de pe marginea drumului. Grupuri similare au apărut deja în toată Marea Britanie, iar Moulton facilitează organizarea lor.
După experiența din Armenia, Moulton a avut un parcurs neobișnuit ca antreprenor, lucrând în Ucraina, Libia, Coreea de Sud și Japonia. În Japonia, l-a impresionat sistemul „Chonaikai”, asociații de cartier care se ocupă de curățenie, siguranță și sprijin mutual. Același spirit comunitar speră să-l cultive prin Flag Force.
Totuși, nu toată lumea privește cu ochi buni aceste gesturi vizibile de patriotism. Din cele 300 de steaguri arborate de echipa sa, 25 au fost date jos de primăria din York și alte 15 de necunoscuți. Moulton cere acum autorităților să returneze steagurile, pe motiv că ele aparțin donatorilor care le-au plătit.
„În cele din urmă, steagul aparține poporului, nu unui guvern care continuă să ne dezamăgească”, afirmă el.
???? Across the country, patriots are now taking part in Operation Raise The Colours ????????????????????????????????????
— CitizenGO UK (@CitizenGO_GB) August 20, 2025
???? For years, the English flag was branded “racist” or “divisive.” Now people are reclaiming it with pride and unity ???? pic.twitter.com/KkHy0SfdRm
THIS IS ENGLAND
— Proud To Be British (@Proud2bBritish1) August 21, 2025
When councils tear down our flags, we put them back up higher.
When they call our heritage “offensive,” we remind them who we are.
We don’t bow down.
We don’t hide our colours.
We raise them. Proud. Loud. Unapologetic.#OperationRaiseTheColours ????… pic.twitter.com/MloZvThllo
