Potrivit The New York Times, oficialul ucrainean era pregătit să facă un pas extraordinar pentru a opri războiul: să se deplaseze personal la Moscova pentru tratative ce ar fi putut include o întrevedere directă cu Vladimir Putin. După o rundă de convorbiri desfășurată la începutul acestui an, reprezentanții ruși au lansat neașteptat propunerea ca delegația ucraineană să continue dialogul în capitala Rusiei, fiind menționată și posibilitatea unei întâlniri la nivel înalt cu Putin. Budanov era gata să accepte deplasarea dacă aceasta ar fi dus la un acord convenabil pentru Ucraina, însă canalul diplomatic s-a blocat înainte ca vizita să se concretizeze. În prezent, el preconizează că negocierile mediate de Statele Unite se vor relua spre sfârșitul lunii septembrie.
Pe măsură ce o rundă de tratative de pace se încheia la începutul acestui an, negociatorii ucraineni au primit o ofertă surpriză din partea rușilor.
Ucrainenii puteau zbura la Moscova pentru a continua discuțiile, au sugerat rușii. Avantajul: o posibilă întâlnire cu președintele Vladimir V. Putin. Dezavantajul: o posibilă arestare sau ceva mai rău.
Pentru Kyrylo Budanov, liderul delegației ucrainene la tratativele din februarie anul trecut de la Geneva, propunerea a reprezentat o alegere dificilă. El este căutat în Rusia sub acuzații de terorism, formulate pe vremea când era șeful serviciului de spionaj militar al Ucrainei. Cu toate acestea, mai mult decât alți lideri ucraineni, el a vorbit deschis despre necesitatea de a face tot ce este nevoie, oricât de neașteptat ar fi, pentru a ajunge la o pace negociată.
„Sunt pregătit pentru orice pas care va opri războiul”, dacă condițiile sunt acceptabile pentru Ucraina, a declarat dl Budanov, oficialul numărul doi din guvernul ucrainean, într-un interviu acordat weekendul trecut în capitala Kiev.
În cele din urmă, călătoria propusă la Moscova, descrisă de dl Budanov și despre care nu s-a mai relatat anterior, nu s-a mai materializat, iar negocierile s-au blocat la scurt timp după aceea.
Însă episodul a scos la iveală multiplele fațete ale unui om care, potrivit analiștilor, încearcă să-și consolideze moștenirea de soldat ce a luptat îndârjit împotriva rușilor, dar care a preluat ulterior inițiativa pentru a pune capăt vărsării de sânge.
Rusia și Ucraina se află în prezent într-o spirală de escaladare a războiului, în parte pentru a încerca să obțină o poziție mai avantajoasă în eventualele tratative de pace.
Totuși, chiar dacă cele două părți se bombardează reciproc cu drone și rachete, dl Budanov a declarat în interviul de aproximativ o oră că se așteaptă ca discuțiile mediate de administrația Trump să se reia până la sfârșitul lunii septembrie, la câteva zile după alegerile parlamentare din Rusia și cu câteva săptămâni înaintea alegerilor americane de jumătate de mandat (midterm).
Procesul este așteptat să repornească cu o vizită la Kiev a lui Steve Witkoff, trimisul pentru pace al administrației, și a lui Jared Kushner, ginerele președintelui Trump. Deși dl Witkoff și dl Kushner au călătorit la Moscova de mai multe ori, aceștia nu au fost la Kiev, în ciuda numeroaselor invitații oficiale.
Budanov, în vârstă de 40 de ani, ocupă funcția de șef de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski și este general-locotenent în armata ucraineană. Susținând calea negocierilor, el nu mai are nimic de demonstrat ca soldat care a luptat împotriva rușilor.
În timpul războiului de lungă durată din estul Ucrainei, început în 2014, dl Budanov a condus raiduri de comando în spatele liniilor inamice, inclusiv unul în care a fost ucis în luptă fiul unui general rus.
A servit într-o unitate antrenată de C.I.A. din cadrul serviciului de informații al apărării din Ucraina, al cărui șef a fost asasinat într-un atac cu mașină capcană la Kiev, organizat de ruși. În 2016, un glonț de mitralieră i-a zdrobit cotul. A fost tratat timp de câteva luni la Centrul Medical Militar Național „Walter Reed” din Maryland, unde brațul i-a fost reconstruit. După invazia rusă pe scară largă din 2022, el a ajutat la orchestrarea unora dintre cele mai îndrăznețe contraatacuri ale Ucrainei.
Budanov poartă încă o tunsoare scurtă, de stil militar, și este cunoscut pentru privirea sa pătrunzătoare. Într-un birou împodobit cu o icoană creștină pictată pe placa ceramică a unei veste antiglonț, el a ridicat puțin cortina asupra artei de a negocia cu inamicii de moarte.
Nu pierde timpul încercând să dovedești că ai dreptate, a spus el.
„Bineînțeles că nu putem avea încredere unii în alții, pentru că suntem în război”, a spus dl Budanov. „Acest lucru este logic și de înțeles. În același timp, ambele părți înțeleg că trebuie să caute o soluție. Războiul nu poate fi veșnic.”
Guvernul ucrainean a fost divizat în privința tratativelor de pace. Într-o analiză, Centrul Carnegie Rusia Eurasia l-a descris pe dl Budanov ca fiind liderul unei facțiuni care pledează pentru o înțelegere în loc să riscul unor pierderi și mai mari. Alți lideri ucraineni, a menționat grupul, se opun oricărei concesii majore, argumentând că aceasta ar demoraliza armata și societatea.
La rândul său, publicul ucrainean a fost sceptic cu privire la discuțiile mediate de americani. Înainte ca negocierile să înghețe, mulți vedeau administrația Trump ca făcând presiuni pentru capitularea Ucrainei, din dorința de a sprijini eforturile dlui Trump de a obține Premiul Nobel pentru Pace. De asemenea, aceștia considerau că dl Putin nu are nicio intenție de a opri războiul, indiferent ce s-ar negocia.
Cu toate acestea, dl Budanov a declarat că crede în menținerea canalelor de dialog deschise chiar și în timpul luptelor. „Sunt un ofițer al serviciilor secrete militare”, a spus el. „Toată viața mea am fost în dialoguri și comunicări. Pentru mine, acest lucru nu este dificil.”
Rusia și Ucraina au purtat discuții încă din prima zi a invaziei din 2022, când un consilier al dlui Putin a încercat fără succes, prin două apeluri telefonice, să negocieze o capitulare rapidă.
Ambele părți au ratat ocazii. La aproximativ o lună de la începerea războiului, Rusia a abandonat o înțelegere mai echilibrată, doar pentru a suferi ulterior o serie de eșecuri pe câmpul de luptă. Moscova a pierdut aproximativ 10% din teritoriul Ucrainei, pe care l-ar fi putut păstra dacă ar fi acceptat acordul, deși împărțirea teritorială exactă propusă nu a fost dată niciodată publicității.
Un an mai târziu, Ucraina, aflată atunci pe val și plină de încredere, a ratat o posibilă fereastră pentru negocieri încurajate de Statele Unite. Kievul a pierdut ulterior aproximativ 1,5% din teritoriul său în favoarea avansului rus.
Un nou val de discuții a început la scurt timp după ce dl Trump a preluat funcția în ianuarie 2025. Însă, la câteva zile după întâlnirea de la Geneva din februarie, Statele Unite și Israelul au atacat Iranul, declanșând un război care a captat de atunci atenția administrației Trump.
În culise, negocierile la nivel inferior au continuat, a spus dl Budanov.
El a declarat că a vorbit frecvent cu amiralul Igor O. Kostiukov, șeful serviciului de informații militare al Rusiei, G.R.U. Au negociat prima dată în 2022, cu mediere turcă, pentru deschiderea rutelor maritime din Marea Neagră pentru cereale, un export cheie pentru ambele țări aflate în război.
„De-a lungul anilor, am reușit să realizăm multe, inclusiv în privința schimbului de prizonieri de război”, a spus dl Budanov.
El a menținut acest dialog chiar și în timp ce îi provoca pierderi grele amiralului Kostiukov. Dl Budanov păstrează în anticameră o fotografie cu operatori ucraineni din forțele speciale atacând o poziție fortificată a G.R.U. într-o fabrică de ciment din orașul Vovceansk, în 2024. Acea acțiune a dus la moartea multora dintre soldații amiralului.
Budanov a spus că a vorbit regulat și cu Evgheni Prigojin, fondatorul sociabil și ucigaș al companiei de mercenari ruși Wagner. Acele conversații, a spus dl Budanov, au continuat până puțin înainte ca Wagner să declanșeze o revoltă împotriva Kremlinului în 2023. Dl Prigojin a murit câteva săptămâni mai târziu, când avionul său privat a explodat în aer.
Unul dintre motivele principale pentru care dl Budanov a acceptat funcția de șef de cabinet în ianuarie anul trecut, a spus el, a fost oportunitatea de a conduce negocierile.
Până în acel moment, dl Witkoff și negociatorii ruși și ucraineni reduseseră un plan de pace în 20 de puncte la două chestiuni cheie nerezolvate: administrarea unei centrale nucleare ocupate de ruși și controlul teritoriului pe care Ucraina îl mai deține în regiunea estică Donbas. În joc erau patru orașe mijlocii parțial distruse și o suprafață de teren agricol.
În cadrul discuțiilor de la Abu Dhabi, dl Budanov a încercat să impună un nou ton, a spus el.
El a menționat că a transmis delegației ruse că ar trebui să își stabilească un obiectiv, cum ar fi elaborarea unor compromisuri pentru guvernarea de după război în Donbas, și să lucreze în vederea atingerii acestuia.
Până în februarie, a spus el, ideile potențiale includeau predarea zonei către companii militare private, permiterea Consiliului de Pace al dlui Trump să o guverneze sau formarea unor administrații civile mixte, ucrainene și ruse.
Budanov a spus că l-a sfătuit pe dl Zelenski să nu accepte niciun compromis în Donbas care i-ar permite Rusiei să revendice controlul prin arborarea drapelului său. A ceda teritoriul ar însemna să ofere Moscovei un premiu pe care armata sa s-a dovedit incapabilă să îl cucerească.
Deși negocierile s-ar putea relua luna aceasta, dl Budanov a declarat că este puțin probabil ca condițiile pentru o încetare a focului să apară înainte de primăvară. Este de așteptat ca Rusia să încerce să înfrângă rezistența Ucrainei printr-o altă campanie strategică de bombardamente pe timp de iarnă, a patra din timpul războiului.
„Negocierile vor duce devreme sau mai târziu la ceva”, a spus el. „Nu poți lupta o viață întreagă.”
