Declarațiile cancelarului Friedrich Merz despre o posibilă participare a Bundeswehr-ului la garanțiile de securitate pentru Ucraina au declanșat o furtună politică la Berlin. În timp ce opoziția și partidele pacifiste cer excluderea categorică a oricărei implicări militare germane, chiar și în contextul unui acord de pace, coaliția de guvernământ CDU/CSU–SPD se arată profund divizată. Dezbaterea scoate la iveală tensiunile istorice ale Germaniei față de intervențiile armate, dar și dificultățile structurale ale unei armate aflate în criză de personal și resurse, scrie Le Monde
Germania: scandal după declarațiile lui Friedrich Merz privind o eventuală participare a armatei la apărarea Ucrainei
Chiar dacă trimiterea de trupe rămâne ipotetică, simpla sa evocare a fost suficientă pentru a polariza o țară impregnată de cultura pacifistă. Pentru social-democrați, partenerii de coaliție ai cancelarului conservator, nicio implicare a Bundeswehr-ului nu este de conceput fără participarea americanilor.
Cancelarul german Friedrich Merz (centru) discută cu jurnaliștii la bordul unui Airbus A319 al forțelor aeriene, în drum spre Washington, la 18 august 2025.
„Merz vrea să te trimită în Ucraina? Noi nu!”, promite mesajul postat marți, 19 august, de partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) pe rețeaua socială X. Textul este însoțit de un fotomontaj în care cancelarul Friedrich Merz își freacă mâinile în fața a cinci tineri germani cu chipuri abătute. „Merz nu vrea să excludă trimiterea de soldați germani în Ucraina. Asta nu ar fi menținere a păcii, ci o escaladare durabilă în raport cu Rusia. Spunem clar: nu te vom trimite în Ucraina!”, continuă AfD.
În timp ce, miercuri 20 august, șefii de stat-major ai armatelor NATO abordau chestiunea garanțiilor de securitate oferite Ucrainei în caz de acord de pace cu Moscova, simpla ipoteză – deocamdată teoretică – a trimiterii de trupe germane în Ucraina a declanșat la Berlin o puternică polemică, în ciuda toropelii estivale. Întrebat despre contribuția Germaniei la finalul summitului de la Washington, luni, Friedrich Merz a evocat implicit participarea armatei germane la securitatea Ucrainei în eventualitatea unui acord de pace, declarându-se pregătit să „discute cu [coaliția sa] de la Berlin, inclusiv despre posibilitatea de a lua decizii care necesită un mandat, adică decizii pe care Bundestagul ar trebui să le adopte. Dar este prea devreme astăzi pentru a da un răspuns definitiv”.
Cum Bundeswehr-ul se află sub control parlamentar, desfășurarea forțelor armate germane în străinătate presupune, într-adevăr, aprobarea Bundestagului, care, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale de la Karlsruhe, impune în principiu existența unui mandat ONU, NATO sau UE. Este necesară doar o majoritate simplă în Bundestag, dar practica cere ca cel puțin un partid din opoziție să fie de acord. Ministrul de externe Johann Wadephul (CDU) a sugerat astfel implicarea Verzilor în discuții. Aceștia au cerut imediat o ședință specială a comisiilor de apărare și de politică externă.
Scenariul trimiterii de trupe terestre rămâne, în acest stadiu, cu totul ipotetic, întrucât nu se discută niciun armistițiu, iar președintele rus Vladimir Putin nu arată vreo intenție de a ajunge la un acord de pace. Dar simpla evocare a unei implicări a armatei germane într-un conflict de înaltă intensitate, chiar și după un eventual armistițiu, a fost suficientă pentru a polariza o țară ce rămâne impregnată de cultura pacifistă.
Coaliția de guvernământ, divizată.
„Friedrich Merz trebuie să excludă definitiv trimiterea de soldați ai Bundeswehr-ului în cadrul garanțiilor de securitate occidentale pentru Ucraina”, a cerut luni, pe platforma X, Sahra Wagenknecht, lidera partidului BSW, desprins din Die Linke și care apără poziții pacifiste. „Măcar și din motive istorice. În caz de conflict, Germania ar deveni imediat parte beligerantă, ceea ce un cancelar nu poate permite. Nu trebuie nici să ne așteptăm ca Moscova să accepte trupe NATO în Ucraina în cadrul unei soluții negociate.”
Chiar și în cadrul coaliției aflate la putere de trei luni la Berlin, care reunește conservatorii CDU/CSU și social-democrații SPD, subiectul divizează. Fostul cancelar social-democrat Olaf Scholz a exclus întotdeauna trimiterea de trupe germane în Ucraina. Iar în campania pentru alegerile legislative din 23 februarie, în timp ce Friedrich Merz promitea un sprijin militar sporit pentru Kiev prin livrarea de arme cu rază lungă de acțiune, SPD agita spectrul escaladării, prezentându-l pe liderul CDU/CSU drept un periculos belicos.
Liderul grupului SPD din Bundestag, Matthias Miersch, a pus ca precondiție „participarea americanilor”. „Dacă este vorba de garantarea securității Ucrainei de către țările occidentale, atunci este esențial ca Statele Unite să fie prezente”, a afirmat acesta marți, în timpul unei vizite în Saxonia Inferioară. Președintele american Donald Trump a exclus însă trimiterea de trupe terestre, o misiune pe care o atribuie europenilor, declarându-se dispus doar să ofere sprijin militar aerian ca garanție de securitate pentru Ucraina, în cazul unui acord de pace cu Rusia.
„Tradiția germană este ca să nu existe un decuplaj între Europa și Statele Unite în materie militară”, a explicat un membru al guvernului provenit din SPD. „Asta nu presupune neapărat trimiterea de trupe americane pe teren, dar este nevoie de o componentă militară care să facă legătura. Este un moștenire a Războiului Rece. Ideea este să se evite ca Putin să reușească să îndepărteze Statele Unite din chestiunea securității Europei.”
Problema mijloacelor se pune însă cu acuitate.
„Mi-aș dori să putem convinge Națiunile Unite sau cel puțin Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, care are o mare expertiză în domeniu, să participe la acest proces înainte de a lua în calcul o implicare individuală a statelor naționale”, a pledat marți deputatul Rolf Mützenich, fost lider al grupului SPD din Bundestag, într-un interviu la postul public DeutschlandFunk, insistând asupra necesității de a clarifica „care ar fi misiunile acestor trupe”. „Nu putem convinge Parlamentul dacă acesta nu știe ce misiune va avea, de fapt”, a subliniat el.
Rezerve au apărut și în rândul creștin-democraților, ceea ce l-a determinat pe liderul deputaților CDU/CSU din Bundestag, Jens Spahn, să le ceară aleșilor din grupul său să nu se mai pronunțe pe acest subiect, au relatat mai multe ziare germane miercuri seara. Cu câteva ore mai devreme, ministrul-președinte al Saxoniei, Michael Kretschmer (CDU) – care și-a exprimat deja în trecut rezervele față de ajutorul militar pentru Ucraina și face parte din categoria politicienilor din fosta Germanie de Est tradițional atașați de bunele relații cu Moscova – declarase că se opune trimiterii de trupe. „Prezența soldaților germani în Ucraina nu trebuie luată în calcul”, a afirmat el pentru săptămânalul Der Spiegel. „Bundeswehr-ul nu are mijloacele necesare.”
De fapt, problema resurselor Bundeswehr-ului este una de fond, întrucât armata germană se confruntă de mai mulți ani cu dificultăți de recrutare. „Există un lucru pe care nu trebuie să-l facem: să acceptăm tot mai multe misiuni fără a întări efectivele de personal”, a avertizat miercuri responsabilul pentru afaceri militare din Bundestag, Henning Otte (CDU), la postul de radio DLF. Bundeswehr-ul își propune să își mărească efectivele la 203.000 de soldați, față de cei 180.000 actuali. Un proiect de lege care prevede reintroducerea treptată a serviciului militar urmează să fie dezbătut în toamnă.
