Friedrich Merz avertizează că războiul din Ucraina ar putea continua mult timp și respinge ideea unei păci încheiate cu prețul capitulării Kievului. Într-un interviu televizat, cancelarul a apărat decizia de a relaxa regulile fiscale pentru a permite investiții masive în apărare, legând această măsură de supraviețuirea NATO. Totodată, el a evitat să spună dacă Germania ar trimite trupe de menținere a păcii în eventualitatea unui armistițiu, scrie Politico
„Diplomația nu înseamnă să apeși pe un întrerupător peste noapte și totul să fie din nou în regulă”, a declarat cancelarul într-un interviu.
Cancelarul german Friedrich Merz a spus că se pregătește mental pentru un război de lungă durată în Ucraina — dar a refuzat să spună dacă Berlinul va trimite trupe de menținere a păcii în cazul unui armistițiu.
Într-un interviu televizat difuzat duminică, el a mai afirmat că, dacă nu ar fi decis să modifice regulile datoriei Germaniei pentru a permite investiții masive în apărare, alianța NATO s-ar fi prăbușit probabil în iunie.
„Mă pregătesc mental pentru faptul că acest război ar putea să se prelungească mult timp”, a declarat Merz pentru ZDF, întrebat dacă speră ca anul viitor să se poată ajunge la un armistițiu. „Încercăm să-l încheiem cât mai repede posibil, dar cu siguranță nu cu prețul capitulării Ucrainei.”
Săptămâna trecută, Merz și-a exprimat scepticismul că demersurile de pace întreprinse de președintele american Donald Trump împreună cu președintele rus Vladimir Putin vor da rezultate.
„Mi-aș dori ca Statele Unite ale Americii să colaboreze cu noi la rezolvarea acestei probleme cât mai mult timp posibil”, a spus Merz. „Diplomația nu înseamnă să apeși pe un întrerupător peste noapte și totul să fie din nou în regulă. Este un proces de durată.”
Întrebat despre garanțiile de securitate — menite să protejeze Ucraina de un alt atac rusesc în cazul unui acord de pace — Merz a declarat: „Prioritatea numărul unu este sprijinirea armatei ucrainene, astfel încât să poată apăra această țară pe termen lung. Aceasta este prioritatea absolută și vom începe să facem asta acum.”
Presat să spună dacă Germania ar fi dispusă să trimită trupe în Ucraina în cazul unui armistițiu, Merz a subliniat că orice misiune externă a trupelor germane necesită aprobarea Bundestagului. El nu a precizat cum ar putea arăta o astfel de desfășurare și nici dacă ar susține o asemenea măsură.
În pofida unei creșteri masive a cheltuielilor militare, Germania a avut dificultăți în recrutarea și instruirea de soldați pregătiți pentru luptă, efectivele stagnând la circa 182.000, în ciuda unor eforturi considerabile de a mări forța.
În interviul de duminică, Merz a apărat decizia istorică a coaliției sale de a relaxa frâna datoriei pentru cheltuielile de apărare — decizie făcută posibilă de o schimbare neașteptată de poziție a conservatorilor lui Merz imediat după alegeri — și a mers până la a lega această măsură de supraviețuirea NATO.
„Am reușit, în esență, să păstrăm NATO prin decizia noastră”, a spus el.
„Am fost la summitul NATO de la Haga [24-25 iunie]. Dacă nu am fi schimbat Constituția și nu am fi fost dispuși să permitem Republicii Federale Germania să cheltuiască 3,5% pentru apărare plus 1,5% pentru infrastructura necesară, atunci NATO s-ar fi prăbușit probabil în acea zi. Am prevenit asta.”
