Un sondaj recent relevă că aproape 60% dintre germani nu ar fi dispuși să-și apere țara în cazul unui atac, o realitate care subminează ambițiile guvernului de a reconstrui armata și de a transforma Germania într-o putere militară europeană. În ciuda reformelor majore inițiate de cancelarul Friedrich Merz și a contextului tensionat generat de războiul din Ucraina, scepticismul populației față de armată persistă – un obstacol serios în calea planurilor de recrutare și investiții în apărare, scrie The Telegraph
Aproape două treimi dintre germani nu ar fi dispuși să își apere patria în fața unui atac militar, potrivit unui sondaj realizat pentru postul german RND.
Conform datelor, 59% dintre cei chestionați au declarat că „probabil” sau „cu siguranță” nu ar lupta pentru Germania. Doar 16% au spus că ar fi „cu siguranță” dispuși să ia armele, în timp ce 22% au răspuns că „probabil” ar face acest lucru.
Rezultatele reprezintă o provocare majoră pentru ministrul apărării, Boris Pistorius, care conduce eforturile de reînarmare ale Germaniei și dorește transformarea țării într-o forță relevantă în materie de securitate europeană, după decenii de subfinanțare a armatei.
În iulie, Pistorius a prezentat un plan ambițios de recrutare a 40.000 de tineri anual până în 2031, în cadrul unui nou program de serviciu militar.
Conform acestui plan, tinerii germani de sex masculin ar urma să primească chestionare obligatorii de completat la împlinirea vârstei de 18 ani, urmate eventual de controale medicale obligatorii pentru a le verifica aptitudinile militare.
Oficialii Bundeswehr susțin că armata germană trebuie să crească de la 182.000 de soldați la cel puțin 260.000 până în 2035. Forțele de rezervă ale Bundeswehr ar trebui, de asemenea, să crească de la 60.000 la 200.000 de persoane.
Armata germană se confruntă de zeci de ani cu dificultăți în recrutare, cauzate parțial de sentimentul de vinovăție legat de trecutul nazist și de convingerea larg răspândită că Germania nu mai are nevoie de o armată. Serviciul militar obligatoriu, extrem de nepopular, a fost abolit în 2011.
Însă invazia Rusiei în Ucraina a determinat o reevaluare profundă a politicii de securitate la Berlin, proces cunoscut sub denumirea de „Zeitenwende” – „schimbarea epocii”.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că „Germania revine în prim-plan” după victoria sa electorală din februarie, promițând să adopte o atitudine fermă față de președintele rus Vladimir Putin.
Oficialii Bundeswehr susțin că dimensiunea totală a armatei trebuie să crească de la 182.000 la cel puțin 260.000 de soldați până în 2035.
Liderul creștin-democraților (CDU), partid de centru-dreapta, a introdus reforme bugetare istorice, care permit cheltuieli nelimitate din partea guvernului pentru apărare, dacă proiectele depășesc 1% din PIB.
Guvernul Merz a creat, de asemenea, un fond special de infrastructură în valoare de 500 de miliarde de euro, destinat reconstrucției rețelelor rutiere și feroviare degradate ale țării.
Acest fond este esențial pentru planificarea de securitate a NATO, în perspectiva unui posibil conflict cu Rusia, întrucât Germania ar urma să joace rolul de zonă de tranzit pentru trupe și tancuri în drum spre frontul de est.
Germania nu este singura țară care întâmpină dificultăți în atragerea de recruți. În Italia, un sondaj similar a arătat că doar 16% dintre cetățeni ar fi dispuși să-și apere patria – în ciuda faptului că cheltuielile pentru apărare au crescut cu 46% în ultimul deceniu.
În Marea Britanie, armata și marina nu și-au atins aproape niciodată obiectivele anuale de recrutare din 2010 încoace, potrivit statisticilor guvernamentale. Aceste eșecuri sunt puse pe seama salariilor stagnante, a condițiilor precare de locuire militară și a scăderii interesului tinerilor pentru cariera militară.
