În timp ce propriile țări se clatină sub povara instabilității politice și a scandalurilor de corupție, Emmanuel Macron și Pedro Sánchez au găsit un nou „colac de salvare”: postura de rebeli în fața Washingtonului. Lipsiți de legitimitate acasă și hărțuiți de eșecuri administrative, cei doi lideri europeni încearcă să deturneze atenția publică prin provocări diplomatice riscante la adresa administrației Trump. Sub paravanul unei „moralități” de conjunctură privind conflictul din Iran, Macron și Sánchez sacrifică relațiile strategice și comerciale ale Europei doar pentru a mai câștiga câteva puncte în sondaje, transformând izolarea diplomatică într-o ultimă formă de supraviețuire politică.
Macron face front comun cu Sánchez, pe fondul escaladării confruntării cu Trump, conform Politico. Tensiunile internaționale generate de războiul din Iran le oferă celor doi lideri o gură de oxigen într-un moment de turbulențe interne.
Premierul spaniol Pedro Sánchez nu mai este singurul lider european care îl confruntă pe președintele SUA, Donald Trump, în legătură cu războiul din Iran. Președintele francez Emmanuel Macron i s-a alăturat.
Ambii lideri europeni sunt sub presiune pe plan intern, dar adoptă un ton tot mai ferm pe scena internațională, calificând războiul americano-israelian împotriva Teheranului drept ilegal — o poziție care rezonează în două țări unde Trump este larg contestat.
Macron își manifestă sprijinul pentru Sánchez insistând că Europa trebuie să se mobilizeze pentru a apăra Spania în fața amenințărilor lui Trump cu un embargo comercial. Președintele american a amenințat marți că va reduce schimburile comerciale cu Spania, după ce Madridul a decis să interzică utilizarea bazelor militare operate în comun de către SUA pentru operațiuni împotriva Iranului.
Macron l-a sunat pe Sánchez miercuri pentru a-și exprima sprijinul și pentru a susține că cele 27 de state membre ale UE ar trebui să reacționeze unitar dacă Trump își pune în aplicare amenințarea comercială.
„Președintele a avut o convorbire cu președintele Sánchez pentru a exprima solidaritatea europeană a Franței în fața amenințărilor recente de constrângere economică care au vizat ieri Spania”, a declarat un consilier al liderului francez după discuție.
Duminică noaptea, după atacul asupra Iranului, Macron a semnat o declarație comună alături de Germania și Regatul Unit — așa-numitul grup E3 — în care se angaja să „lucreze împreună cu SUA și aliații” pentru a „lua măsuri de apărare a intereselor noastre și ale aliaților noștri din regiune, inclusiv prin acțiuni defensive necesare și proporționale pentru a distruge capacitatea Iranului de a lansa rachete și drone de la sursă”.
Reticența trio-ului de a condamna atacul Washingtonului asupra Teheranului a contrastat puternic cu tonul critic al lui Sánchez, care a denunțat atacul american drept „o încălcare a dreptului internațional” și o „intervenție militară nejustificată și periculoasă”.
Marți seara însă, Macron s-a apropiat de poziția Madridului și a susținut un discurs televizat în care a afirmat că loviturile americane au fost „efectuate în afara cadrului dreptului internațional, ceea ce nu putem aproba”.
Această întărire de poziție privind legalitatea războiului a fost confirmată prin convorbirea Paris–Madrid de miercuri. O sursă apropiată președintelui francez a precizat că Macron consideră că „Europa trebuie să fie unită și să răspundă cu o singură voce atunci când unul dintre membrii săi este atacat, inclusiv pe plan comercial”.
Franța nu este la prima confruntare economică cu Trump. Macron a refuzat să se alăture schemei „Board of Peace” pentru reconstrucția Gazei, iar președintele american a amenințat cu impunerea unor tarife de 200% pentru vinurile și șampania franceză.
„Am fost în aceeași barcă”, a declarat aceeași sursă.
Relația dintre Macron și Trump este una complexă, alternând momente de aparentă cordialitate cu divergențe publice și poziții ferme. În ultimele luni însă, liderul francez a adoptat o linie mai combativă.
În ianuarie, Franța a cerut UE să utilizeze instrumentul anti-coerciție — supranumit „bazooka comercială” — împotriva Washingtonului, în plină escaladare a tensiunilor comerciale. La Forumul Economic Mondial de la Davos, Macron a afirmat deschis că nu apreciază „agresorii”, într-o aluzie transparentă la amenințările comerciale ale lui Trump.
Presiuni interne
Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu oferă o distragere binevenită atât pentru Sánchez, cât și pentru Macron, ambii confruntați cu dificultăți politice interne, dar care pot câștiga capital politic prin opoziția față de președintele american.
Sánchez conduce un guvern minoritar fragil, care nu a reușit să adopte un buget național din 2023. Partidul său socialist a fost afectat de scandaluri de corupție și înfrângeri în alegerile regionale. Totuși, confruntarea directă cu Trump i-a adus laude în Spania.
Potrivit unui sondaj recent realizat de Centrul de Cercetări Sociologice din Spania, trei sferturi dintre spanioli au o opinie „foarte proastă” despre Trump, iar 8 din 10 îl consideră o amenințare la adresa păcii mondiale.
Sánchez ar putea miza pe un efect de tip „Trump-bump” similar celui de care beneficiază lidera daneză Mette Frederiksen. După o înfrângere severă la alegerile municipale, partidul său social-democrat a crescut în sondaje, în urma opoziției ferme față de amenințările lui Trump privind anexarea Groenlandei.
În Franța, tensiunile globale îi oferă lui Macron o nouă fereastră politică într-un moment în care mandatul său se apropie de final. Neavând perspective electorale imediate, el are mai puțin de pierdut dintr-o confruntare directă cu Trump, iar sondajele indică o ușoară creștere a popularității sale pe fondul disputelor internaționale din acest an privind comerțul și securitatea.
Rezistența față de superputerea americană este un reflex politic facil pentru Macron, care poate invoca tradiția gaullistă a independenței față de Washington. Opoziția Franței față de loviturile din Iran reînvie și memoria poziției Parisului împotriva invaziei americane în Irak.
Fostul premier Dominique de Villepin, care în calitate de ministru de externe a rostit celebrul discurs împotriva intervenției din Irak, avertizează acum că războiul din Iran ar putea avea un deznodământ similar, cu ani de război civil după căderea unui dictator.
Pentru Macron, care a avertizat că războiul din Iran nu are un final clar, instabilitatea regională reprezintă o nouă oportunitate de a promova autonomia strategică europeană și reducerea dependenței de SUA. Marți, el a propus formarea unei coaliții europene pentru securizarea Strâmtorii Hormuz — coridor esențial pentru transportul energiei către Golful Persic — fără implicarea Statelor Unite.
Într-un discurs susținut miercuri, Sánchez a afirmat că poziția Madridului împotriva războiului din Iran reflectă „principiile fondatoare ale Uniunii Europene”.
