Președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și premierul Poloniei, Donald Tusk, se află miercuri, 27 august, la Chișinău, într-o vizită comună menită să transmită un semnal de solidaritate cu Republica Moldova, care marchează 34 de ani de independență. Cei trei lideri europeni vin să își exprime sprijinul față de președinta Maia Sandu și să denunțe „amenințările” și „ingerințele” Rusiei înaintea unor alegeri considerate cruciale pentru viitorul european al țării, scrie Le Figaro
Cei trei lideri europeni vor să își exprime sprijinul pentru Republica Moldova, care sărbătorește 34 de ani de independență și care sprijină Ucraina în războiul cu Rusia.
O vizită comună pentru o demonstrație de forță simbolică. Președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz și președintele Consiliului de Miniștri al Poloniei, Donald Tusk, se află miercuri, 27 august, la Chișinău pentru a-și arăta sprijinul față de Republica Moldova și față de președinta sa pro-europeană în fața „amenințărilor” și „ingerințelor” Rusiei.
Data nu a fost aleasă întâmplător: președintele francez, cancelarul german și premierul polonez, liderii unor țări pe care diplomații le numesc „Triunghiul de la Weimar”, vor participa la cea de-a 34-a aniversare a independenței Republicii Moldova.
Alegeri „cruciale” în Republica Moldova
Miercuri este și ajunul începerii oficiale a campaniei pentru alegerile legislative de la sfârșitul lunii septembrie, pe care autoritățile moldovene și aliații lor europeni le consideră perturbate de ingerințele Moscovei, menite să aducă în tabăra sa acest stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană, vecin și solidar cu Ucraina aflată în război.
Așteptați în cursul după-amiezii, cei trei lideri se vor adresa presei alături de șefa statului moldovean, Maia Sandu, înainte de o cină și apoi de discursuri în cadrul ceremoniilor oficiale din Piața Independenței, care vor fi însoțite de un concert.
Cei trei lideri europeni intenționează să reafirme „sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova”, a explicat un consilier al președintelui francez, menționând și sprijinul pentru „parcursul european” al acesteia, în contextul negocierilor de aderare la UE deschise în iunie 2024. „Este o demonstrație de sprijin pentru Republica Moldova din partea liderilor europeni, într-un moment în care Rusia își intensifică ingerințele înaintea unor alegeri cruciale”, a declarat, la rândul său, președinția moldoveană pentru AFP.
Republica Moldova „afectată” de războiul din Ucraina
„Nu putem face abstracție” de „consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, care afectează în primul rând Republica Moldova, [care] este amenințată de Rusia”, a mai afirmat Palatul Élysée, evocând „ingerințele” și „interferențele” Moscovei, al cărei „software” față de fostele republici sovietice precum Republica Moldova este, potrivit Parisului, „bazat pe intimidare, pe obstacole la adresa suveranității și pe exploatarea separatismelor”.
Analistul politic Valeriu Pașa, de la think tank-ul Watchdog din Chișinău, estimează că partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) al președintei Maia Sandu ar trebui să iasă pe primul loc la legislative, dar rezultatul este greu de prezis din cauza „enormei ingerințe rusești”, alimentată de „sume colosale de bani”, pe fondul crizei economice și al inflației ridicate.
Maia Sandu, pro-europeana realeasă în noiembrie 2024, a acuzat la sfârșitul lui iulie Rusia că desfășoară o operațiune complexă și coordonată de ingerință „fără precedent” pentru a „controla” țara sa, stat vecin cu UE, „începând din toamnă”. Aceasta ar recurge la mecanisme de cumpărare a voturilor și la finanțări prin „criptomonede”, fiind prevăzute „100 de milioane de euro” în acest scop, a denunțat Sandu, acuzând totodată și responsabilitatea platformei Telegram.
Deși cei trei lideri europeni susțin că vor să se concentreze pe sprijinirea Republicii Moldova, vizita comună are loc într-un moment în care diplomația este în impas în privința dosarului ucrainean. La două săptămâni după summitul dintre Donald Trump și Vladimir Putin, accelerarea bruscă spre posibile negocieri de pace pare deja să fi încetinit, iar subiectul va fi, inevitabil, evocat și pe marginea secvențelor oficiale de la Chișinău.
