Țările europene vor să discute cu președintele american Donald Trump înainte de summitul programat în Alaska cu liderul rus Vladimir Putin, în care se va încerca conturarea unui acord de încetare a focului în Ucraina. În timp ce Moscova cere cedarea completă a Donbasului și recunoașterea anexării Crimeei, Kievul și aliații săi europeni propun înghețarea actualei linii a frontului ca punct de plecare al negocierilor și menținerea sancțiunilor economice împotriva Rusiei pentru a crește presiunea asupra Kremlinului., scrie Bloomberg
Națiunile europene încearcă să discute cu Donald Trump înaintea întâlnirii planificate în Alaska dintre președintele SUA și liderul rus Vladimir Putin, potrivit unor surse familiare cu situația.
Liderii doresc să vorbească cu el înainte de vineri, când Trump și Putin urmează să se întâlnească, au declarat sursele, care au cerut anonimatul pentru a discuta despre deliberări private.
Orice conversație ar urma după un weekend intens de diplomație între oficiali americani, ucraineni și europeni, care a inclus sâmbătă întâlniri în Regatul Unit cu vicepreședintele JD Vance și ministrul britanic de externe David Lammy.
Ambasadorii UE au fost informați despre aceste discuții duminică, iar miniștrii de externe ai blocului urmează să se reunească virtual luni. Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii referitoare la o posibilă convorbire.
În cadrul discuțiilor în curs dintre oficialii americani și ruși, Putin cere ca Ucraina să cedeze întregul teritoriu al regiunii Donbas din estul țării către Rusia, precum și Crimeea, pe care forțele sale au anexat-o ilegal în 2014, ca o condiție pentru deblocarea unei încetări a focului și pentru a intra în negocieri privind o soluție durabilă, a relatat anterior Bloomberg.
Un astfel de rezultat ar presupune probabil ca Kievul să renunțe la părți din regiunile Luhansk și Donețk încă aflate sub control ucrainean și să ofere Rusiei o victorie pe care armata sa nu a putut să o obțină pe cale militară de la începutul invaziei pe scară largă în februarie 2022.
Dacă procesul avansează, teritoriul „va trebui să fie pus pe masă”, împreună cu garanții de securitate pentru Ucraina, a declarat duminică secretarul general al NATO, Mark Rutte, la emisiunea This Week, de la ABC. El a sugerat că acest lucru ar putea implica faptul că Ucraina să recunoască pierderea controlului asupra unor părți din teritoriul său, fără a renunța formal la suveranitatea asupra acelor regiuni.
Ucraina și aliații săi europeni au făcut presiuni pentru o încetare a focului care să înghețe actuala linie a frontului, ca prim pas înaintea negocierilor pentru o înțelegere de durată. Ei consideră, de asemenea, că trebuie menținută presiunea economică asupra Moscovei prin sancțiuni, ca mijloc de a-l determina pe Putin să își schimbe poziția.
Trump a amenințat cu sancțiuni împotriva Rusiei înainte de expirarea, vinerea trecută, a unui termen-limită stabilit de SUA, însă președintele s-a abținut până acum de la acțiuni directe asupra Kremlinului, limitându-se la aplicarea unor tarife suplimentare împotriva Indiei, ca urmare a achizițiilor acesteia de petrol rusesc.
„Rămânem angajați față de principiul potrivit căruia granițele internaționale nu trebuie schimbate prin forță”, au declarat sâmbătă liderii europeni, într-o declarație comună. „Linia actuală de contact ar trebui să fie punctul de plecare al negocierilor”, au adăugat ei. Declarația a fost susținută de premierul britanic Keir Starmer, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și liderii Franței, Germaniei, Italiei, Poloniei și Finlandei.
Un oficial al UE a afirmat că SUA au fost strâns implicate în diplomația în curs și au arătat interes pentru alinierea la poziția Europei.
Conform termenilor acordului discutat între oficiali americani și ruși, Moscova ar urma să își oprească ofensiva în regiunile ucrainene Herson și Zaporijjea, de-a lungul actualelor linii de front.
Nu este clar dacă Moscova este pregătită să renunțe la vreun teritoriu pe care îl ocupă în prezent, inclusiv la centrala nucleară din Zaporijjea, cea mai mare din Europa.
Putin a insistat în repetate rânduri că obiectivele sale de război rămân neschimbate. Acestea includ solicitarea ca Ucraina să accepte un statut de neutralitate și să renunțe la ambiția de a adera la NATO, precum și să accepte pierderea Crimeei și a altor patru regiuni estice și sudice ale Ucrainei în favoarea Rusiei.
Părți din Donețk și Luhansk se află sub ocupație rusă încă din 2014, când Kremlinul a instigat la violențe separatiste, la scurt timp după operațiunea de anexare a Crimeei. Putin a declarat că cele patru regiuni ucrainene fac „pentru totdeauna” parte din Rusia, după ce a anunțat anexarea lor în septembrie 2022, deși forțele sale nu au controlat niciodată complet aceste teritorii.
