Reuniunea de la Beijing dintre liderii Chinei, Rusiei și Coreei de Nord reprezintă un „pericol pentru Occident” și o „provocare directă la adresa sistemului internațional bazat pe reguli”, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas. Ea a îndemnat statele UE să-și asume un rol mai activ pe scena globală și să răspundă unit la amenințările la adresa echilibrelor mondiale, scrie Le Figaro
Întâlnirea de la Beijing dintre liderii Chinei, Rusiei și Coreei de Nord reprezintă un „provocare directă” la adresa ordinii internaționale, a declarat miercuri șefa diplomației europene, Kaja Kallas. Ea a adăugat că această reuniune constituie un pericol pentru Occident și a cerut Europei să-și asume pe deplin rolul pe scena mondială.
„Această reuniune nu trimite doar «semnale anti-occidentale», ci reprezintă și o «provocare directă la adresa sistemului internațional bazat pe reguli, și nu este doar o chestiune simbolică»”, a afirmat Kallas la Bruxelles, înaintea unei conferințe de presă a Comisiei Europene privind acordul comercial cu țările Mercosur.
Fosta prim-ministră a Estoniei a subliniat că „războiul Rusiei în Ucraina este sprijinit de China. Sunt realități cu care Europa trebuie să se confrunte”.
Într-un discurs susținut ulterior în fața Institutului pentru Studii de Securitate al UE (EUISS) la Bruxelles, Kallas a avertizat asupra riscurilor pe care această alianță le aduce echilibrelor mondiale, insistând că „Europa trebuie să-și construiască puterea pentru a participa ca actor cu drepturi depline pe scena internațională”. Ea a menționat declarațiile Chinei și Rusiei privind „schimbări fără precedent de un secol” în arhitectura globală de securitate.
„O viziune asupra păcii prin țeava puștii”
„Putin, Kim și Xi s-au afișat pentru prima dată împreună în public, proiectând o viziune asupra păcii prin țeava puștii. Aceasta nu este pacea așa cum o înțelege Europa”, a spus Kallas. Cei trei lideri au asistat la Beijing la o amplă paradă cu accente de demonstrație militară și diplomatică, unde Xi Jinping a prezentat China drept o putere „de neoprit”.
Referindu-se la alte dosare internaționale, șefa diplomației europene a deplâns lipsa de unitate a celor 27 de state membre în fața crizei din Gaza: „Este un exemplu de situație în care nu ne folosim puterea geopolitică”. Ea a făcut apel la „curaj politic” și la acțiuni comune, în contextul în care Uniunea Europeană nu a reușit până acum să se pună de acord asupra unor sancțiuni împotriva Israelului, în ciuda situației umanitare „catastrofale” din teritoriu. ONU a estimat la sfârșitul lunii august că în Fâșia Gaza domnește foametea, după aproape doi ani de război.
