La două săptămâni după întrevederea cu Donald Trump în Alaska, Vladimir Putin a ajuns la Tianjin, la invitația lui Xi Jinping, pentru o vizită de patru zile în China. Cei doi lideri își reafirmă „parteneriatul fără limite” prin summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai și printr-o paradă militară la Beijing, în prezența unor zeci de șefi de stat din „Sudul global”, într-o demonstrație de forță menită să contracareze influența Washingtonului, scrie Le Figaro
Președintele chinez l-a primit pe omologul său rus, alături de Kim Jong-un și numeroși lideri ai „Sudului global”, cu ocazia unui summit și a unei parade militare, sfidând Washingtonul.
Anchorage este deja departe. La două săptămâni după întrevederea cu Donald Trump în Alaska, Vladimir Putin a revenit duminică spre Pacific, la invitația lui Xi Jinping, pentru o vizită îndelungată în China, menită să arate rezistența „parteneriatului fără limite” în pofida presiunilor americane. Liderul de la Kremlin a început duminică, la Tianjin, o deplasare de patru zile pentru a participa la summitul Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), a purta discuții strategice cu președintele chinez și a asista la parada militară de la Beijing din 3 septembrie, dedicată aniversării a 80 de ani de la „victoria” asupra Japoniei la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Pentru președintele chinez, a fost ocazia de a sublinia soliditatea relației sino-ruse într-un moment în care Casa Albă încearcă să atragă Moscova și negociază un acord comercial cu Beijingul. Relațiile dintre China și Rusia sunt astăzi „cele mai stabile” și „cele mai mature din punct de vedere strategic” dintre marile puteri, a declarat Xi în ajunul noii lor întâlniri. Cei doi lideri s-au întâlnit de peste patruzeci de ori, iar Xi s-a aflat la Moscova pe 9 mai pentru a participa la „parada victoriei”.
Există, desigur, anxietăți la Beijing legate de dialogul dintre Trump și Putin. Dar chiar și în cazul unei normalizări a relațiilor ruso-americane, Rusia nu va abandona China.
În fața schimbărilor imprevizibile de direcție ale lui Trump, aceste întâlniri oferă „o sursă de pace” într-o „lume tulburată”, a adăugat liderul chinez, citat de televiziunea de stat. O replică fermă la adresa „șoimilor” de la Washington, care încă visează să despartă Ursul de Dragon, pe urmele lui Richard Nixon, care mizase pe neîncrederea istorică dintre cei doi giganți. „Relația este solidă. Putin a informat China înainte de a merge în Alaska, iar acum efectuează această vizită fără precedent de patru zile. Există, desigur, anxietate la Beijing privind dialogul dintre Trump și Putin. Dar chiar și în cazul unei normalizări a relațiilor ruso-americane, Rusia nu va abandona China”, apreciază Yun Sun, cercetătoare la Stimson Center.
Dacă la Anchorage Putin s-a aflat singur în lumina reflectoarelor alături de președintele american, aici el trebuie să se alăture unei treizeci de lideri invitați la un amplu spectacol diplomatic orchestrat de a doua putere mondială, care vrea să își afirme centralitatea geopolitică. Printre participanți se numără premierul indian Narendra Modi, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan, omologul iranian Massoud Pezeshkian, dar și liderul suprem nord-coreean Kim Jong-un, precum și numeroși conducători ai „Sudului global”.
Această „Internațională” cu accente autoritare, ancorată în statele emergente, sfidează democrațiile occidentale sub stindardul multilateralismului, pentru a contracara spectrul izolării în fața presiunilor Washingtonului. O demonstrație de forță care reflectă o „altă globalizare”, al cărei pivot dorește să fie Beijingul. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, va oferi binecuvântarea sa multilaterală acestei secvențe, la care este așteptat și șeful juntei birmane, Min Aung Hlaing.
Este „cel mai mare summit” din istoria OCS, potrivit Beijingului, care subliniază influența în creștere a acestei organizații fondată în 2001 sub egida sa, pentru a contracara dominația occidentală în regiune. Organizația are acum 26 de state membre (dintre care 16 observatori) și reprezintă aproape un sfert din PIB-ul mondial, alimentat de proiectul „noilor drumuri ale mătăsii”. „Pentru China, acestea sunt cele mai importante evenimente diplomatice ale anului. Ele permit extinderea unui număr tot mai mare de parteneriate cu diverse țări, zădărnicind tentativele Occidentului de a o izola”, subliniază Yun Sun. Trump și-a exprimat de mai multe ori dorința de a efectua o vizită în China, dar Xi întârzie, iar organizarea unui summit rămâne în discuție.
Vizita premierului Narendra Modi, prima după șapte ani, confirmă un timid dezgheț al relațiilor cu India, care survine într-un moment oportun, în timp ce Washingtonul intensifică presiunile asupra New Delhi, acuzând-o că vinde petrol rusesc. Totuși, liderul indian va evita parada militară, în condițiile în care tensiunile de la frontiera himalayană dintre cele două puteri rămân puternice.
Prezența lui Kim Jong-un în tribună marchează de asemenea o apropiere vizibilă de „fratele mai mic” nord-coreean, acum orientat spre Moscova. Însă această invitație tardivă trădează, în același timp, limitele ofensivei de seducție a Chinei. Ea este un surogat după refuzul noului președinte sud-coreean, Lee Jae Myung, de a se deplasa la Tiananmen, în plină negociere cu Washingtonul. Regimul comunist sperase la un moment dat să atragă pe liderul de stânga al acestui aliat-cheie al Americii la parada Armatei Populare de Eliberare, unde urmează să fie prezentate unele dintre cele mai sofisticate arme ale sale, cu Taiwanul ca țintă evidentă.
