Președintele estonian Alar Karis atrage atenția asupra riscurilor provocărilor Rusiei și subliniază necesitatea ca statele europene să își consolideze propriile capacități militare, în eventualitatea unei reduceri a trupelor americane în regiunea baltică. Karis susține, totodată, continuarea sprijinului pentru Ucraina și aderarea sa la Uniunea Europeană, dar și abordarea dialogului și convingerii în relațiile internaționale, inclusiv cu Israel, pentru a limita încălcările drepturilor omului și a menține stabilitatea regională, scrie Politico
Președintele Alar Karis avertizează că toate statele europene ar trebui să fie pregătite pentru provocări rusești.
Țările europene aflate la granița cu Rusia ar trebui să se pregătească pentru posibilitatea ca Washingtonul să reducă prezența militară din regiune prin consolidarea propriilor capacități de apărare, a declarat președintele Estoniei pentru POLITICO.
Alar Karis a spus că a insistat pe lângă președintele american Donald Trump asupra importanței menținerii trupelor în Europa de Est, atunci când cei doi au stat alături timp de două ore la funeraliile Papei Francisc, în aprilie.
„I-am explicat totul”, a spus liderul estonian la Reprezentanța țării sale pe lângă Uniunea Europeană. „Prezența trupelor americane în Estonia — și nu doar în Estonia, ci în Europa — este esențială și importantă pentru Statele Unite, nu doar pentru Europa.”
Deși unele dintre declarațiile lui Trump l-au liniștit, în special angajamentul din această săptămână de a menține trupe în Polonia, Karis a subliniat că rămâne „foarte dificil de prezis” ce va decide Washingtonul în privința țărilor baltice.
State precum Estonia „trebuie să fie pregătite pentru orice scenariu”, iar riscul unei retrageri din partea celui mai mare membru NATO „înseamnă că trebuie să ne dezvoltăm propriile capacități”, a adăugat Karis. În calitate de președinte, el este comandantul suprem al forțelor armate și reprezintă țara în relațiile internaționale.
În prezent, SUA au aproximativ 2.000 de soldați staționați în statele baltice (Estonia, Lituania și Letonia), ca parte a consolidării militare după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022.
La Pentagon se desfășoară o analiză a poziționării globale a forțelor americane, ale cărei concluzii sunt așteptate la sfârșitul acestei luni. Conținutul nu este cunoscut, dar revizuirea este coordonată de subsecretarul pentru politică de apărare, Elbridge Colby, un susținător vocal al reducerii prezenței SUA în Europa.
„Temperamentul lui Trump”
Vizita lui Karis la Bruxelles — unde s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Mark Rutte — a coincis cu reuniunea liderilor UE din „coaliția celor dispuși”, care lucrează la garanțiile de securitate pentru Ucraina. Întâlnirea a determinat un purtător de cuvânt al Ministerului rus de Externe să declare că Moscova nu va accepta trupe străine în Ucraina ca parte a unui eventual armistițiu.
Însă Karis a spus că Moscova nu ar trebui să aibă niciun cuvânt de spus: „Rusia a început această agresiune... Răspunsul este categoric nu.”
Liderii europeni urmau să prezinte concluziile muncii lor privind garanțiile de securitate președintelui Trump joi seară. Întrebat dacă se așteaptă ca Trump să crească presiunea asupra lui Putin, Karis — a cărui țară s-a angajat să trimită trupe pentru această inițiativă — a răspuns că „foarte multe depind de temperamentul lui Trump.”
„În acest moment, Estonia și multe țări europene susțin ceea ce face Trump”, a declarat Karis. „A discutat cu Putin de atât de multe ori și totuși nu se întâmplă nimic... Cred că își pierde deja cumpătul.”
Karis a sosit la Bruxelles la doar câteva zile după ce o clădire a delegației UE de la Kiev a fost avariată de un atac cu rachetă rusă — un eveniment pe care îl consideră intenționat. „Singura greșeală pe care a făcut-o Putin a fost să înceapă războiul”, a spus el.
El a avertizat că țările europene „nu ar trebui să fie naive” în privința intenției Kremlinului de a testa în continuare democrațiile occidentale în lunile următoare, de exemplu prin interferențe în alegerile parlamentare ce vor avea loc în Cehia pe 3-4 octombrie. Totuși, a respins ideea că, fiindcă Estonia și alte state baltice se află la granița cu Rusia, ar trebui să fie mai îngrijorate de expansionismul Moscovei.
„Rachetele moderne pot porni din Moscova și ajunge la Haga sau Bruxelles în doar câteva minute”, a spus el.
Discuții și convingere
Fiind unul dintre cei mai fermi susținători ai Ucrainei la masa Consiliului European, Karis a declarat că speră ca Kievul să poată începe negocierile oficiale pentru aderarea la bloc înainte de sfârșitul președinției rotative a Danemarcei, care se încheie pe 31 decembrie.
Întrebat cum ar putea UE să depășească opoziția Ungariei, care blochează în prezent aderarea Ucrainei, el a răspuns: „Trebuie să lucrăm cu această țară... Poate ar trebui să discutăm mai mult cu [premierul ungar Viktor Orbán], nu doar să îl etichetăm, pentru a găsi o soluție.”
O altă posibilitate: „Ungaria părăsește sala și luăm noi o decizie”, a spus el.
În prezent, SUA au aproximativ 2.000 de soldați staționați în statele baltice (Estonia, Lituania și Letonia) ca parte a consolidării militare.
Karis a adoptat o abordare similară și în privința Israelului, în contextul în care mai multe țări europene doresc să reducă relațiile comerciale sau să elimine finanțarea europeană pentru cercetarea israeliană din cauza încălcărilor drepturilor omului în Gaza. Liderul estonian — care l-a întâlnit luna trecută pe omologul său israelian Isaac Herzog în Estonia și este de formare genetician molecular — a spus că este adeptul „convingerii” liderilor israelieni să oprească încălcările umanitare în Gaza.
Întrebat dacă susține o inițiativă de a tăia finanțarea europeană pentru cercetarea din Israel, el a adăugat: „Oamenii de știință israelieni sunt extrem de buni. Dacă începem astfel de măsuri [cum ar fi tăierea finanțării Horizon pentru Israel, așa cum a propus Comisia Europeană], ne tăiem ceva și nouă.”
„Există și alte soluții. Discuții și convingere”, a spus el.
