În contextul tensiunilor recente dintre Rusia și Ucraina și al negocierilor directe cu administrația Trump, liderii europeni și americani încearcă să susțină Kievul fără a încuraja concesiile teritoriale impuse de Moscova. Discuțiile se concentrează pe trei mari teme: garanțiile de securitate pentru Ucraina, organizarea unei întâlniri trilaterale cu Rusia și soluționarea disputelor teritoriale, toate acestea în timp ce Donald Trump promovează un acord de pace rapid. Ucraina, sprijinită de Europa, insistă asupra păstrării integrității sale teritoriale, invocând Constituția, în timp ce Moscova continuă să revendice teritorii ocupate. Negocierile se desfășoară sub presiunea unui echilibru delicat între sprijinul militar, securitatea europeană și dorința de a evita un conflict extins, scrie Le Figaro
Șase lideri, printre care Emmanuel Macron, Ursula von der Leyen, Friedrich Merz și Keir Starmer, îl însoțesc luni pe președintele ucrainean la Washington, unde va fi primit de omologul său american.
La două zile după întâlnirea din Alaska dintre Donald Trump și Vladimir Putin, care nu a dus la niciun acord de încetare a focului, în ciuda ambițiilor președintelui american, liderii europeni încearcă să se coaguleze în jurul Kievului. Invitat de Donald Trump la o întrevedere luni la Washington, Volodymyr Zelensky va fi, de data aceasta, însoțit de jumătate de duzină dintre omologii săi. Scopul este de a evita un repetare a fiasco-ului care a marcat întâlnirea precedentă dintre cei doi șefi de stat, în februarie, în Biroul Oval.
„La solicitarea președintelui Zelensky, voi participa mâine la reuniunea cu președintele Trump și alți lideri europeni la Casa Albă”, a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În aceeași notă, președintele francez Emmanuel Macron, cancelarului german Friedrich Merz, secretarul general al NATO Mark Rutte, președinta Consiliului italian Giorgia Meloni, prim-ministrul britanic Keir Starmer și președintele finlandez Alexander Stubb și-au confirmat prezența luni la Washington.
Ce speră să obțină, în condițiile în care negocierile se poartă acum între Moscova și Casa Albă și par să se îndepărteze tot mai mult de pozițiile inițiale ale Europei? Reducți la rolul de „susținători” mai mult sau mai puțin loiali, dar care asigură acum majoritatea ajutorului militar pentru Ucraina, statele europene merg pe o sârmă subțire. Ele oscilează între dorința de a menține presiunea asupra Moscovei – UE anunță că lucrează la cel de-al nouăsprezecelea pachet de sancțiuni împotriva regimului, prevăzut pentru septembrie – și grija de a nu-l supăra pe Donald Trump prin opoziție prea evidentă față de eforturile sale de pace, fără a face prea multe concesii lui Vladimir Putin.
Pașii următori
Până la întâlnirea crucială, europenii încearcă să se organizeze. Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz au reunit duminică, prin videoconferință, cele 31 de țări ale așa-numitei „Coaliții a voluntarilor” pentru a pregăti următoarele etape ale discuțiilor de pace. Creată în martie 2025, această coaliție reunește majoritatea marilor state europene, precum și Turcia, Canada și reprezentanții Uniunii Europene. În trecere prin Bruxelles duminică, liderul ucrainean a participat la reuniune.
Cea mai bună modalitate de a pune capăt teribilei războaie dintre Rusia și Ucraina este trecerea direct la un acord de pace, spune Donald Trump
Europenii speră să își facă auzite pozițiile pe trei subiecte distincte: natura garanțiilor de securitate oferite Ucrainei, organizarea unei întâlniri trilaterale între Moscova, Kiev și Washington, precum și concesiile teritoriale cerute de Rusia. Donald Trump sugerează acum că țara sa ar putea contribui la oferirea acestor garanții de securitate. Ucraina ar putea beneficia, din partea unor parteneri occidentali, de o clauză de securitate colectivă, asemănătoare articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord, în cazul unui nou atac.
Celelalte două subiecte sunt însă surse de tensiune. Până în prezent, Rusia refuză orice discuție despre o întâlnire cu omologul său ucrainean și este puțin probabil să cedeze în privința dorinței sale de a păstra majoritatea teritoriilor ocupate de armata sa.
La finalul întâlnirii coaliției, mai mulți lideri europeni și-au reafirmat sprijinul pentru Kiev, insistând asupra necesității de a menține, ba chiar de a „crește” presiunea asupra Rusiei și de a obține garanția că Ucraina va fi implicată pe deplin în discuțiile privind teritoriul său. O provocare considerabilă, având în vedere că Moscova nu dă niciun semn de cedare. Vladimir Putin a reușit chiar să-l convingă pe președintele american să susțină anumite revendicări ale sale. Vineri, Donald Trump și-a reafirmat dorința de a impune un încetare imediată a focului.
Poziție de forță
Într-o postare pe rețeaua sa socială Truth Social, președintele american a afirmat că „cea mai bună modalitate de a pune capăt teribilei războaie dintre Rusia și Ucraina este să se treacă direct la un acord de pace, care ar încheia războiul, și nu la un simplu acord de încetare a focului, care adesea nu este respectat”. Până acum, acest argument a fost susținut doar de Moscova, care se consideră într-o poziție de forță pe terenul militar, în timp ce ucrainenii cer oprirea luptelor pentru a permite derularea negocierilor de pace.
Ucraina trebuie să își păstreze integritatea teritorială (…). Nu se pot modifica granițele țărilor — Ursula von der Leyen
Liderii europeni ar fi gata să recunoască, de facto, progresele Rusiei? Dacă până acum au refuzat ferm să accepte orice modificare a granițelor prin forță, discursul lor a început să se nuanțeze subtil, lăsând decizia finală în seama liderilor ucraineni. „Ucraina trebuie să își păstreze integritatea teritorială (…). Nu se pot modifica granițele țărilor. Aceasta este o decizie care aparține Ucrainei și numai Ucrainei. Nu poate fi luată unilateral”, a declarat președinta Comisiei Europene duminică, după o întrevedere bilaterală cu Volodymyr Zelensky. Astfel, ea se abține de la a legitima cererile Moscovei, care solicită, în practică, cedarea Donbasului și înghețarea frontului în regiunile Herson și Zaporijjia, fără a exclude total o eventuală recunoaștere a suveranității ruse asupra unor teritorii ocupate, dacă aceasta ar fi negociată și acceptată de Ucraina.
Constituția ucraineană
Volodymyr Zelensky refuză deocamdată să discute despre aceste cereri. Liderul invocă Constituția Ucrainei, care interzice orice cedare de teritorii. „De doisprezece ani Putin atacă Donbasul. Problema teritorială poate fi discutată doar într-o întâlnire trilaterală, care momentan nu figurează pe agendă”, a afirmat el.
Duminică, Emmanuel Macron a declarat că Vladimir Putin „nu vrea pace, ci o capitulare” a Kievului, adăugând că „nu pot exista discuții teritoriale despre Ucraina fără ucraineni” și nici „discuții despre securitatea europenilor fără ei”. Într-o postare surpriză pe rețeaua sa Truth Social, duminică după-amiază, președintele american a anunțat „progrese importante” cu Moscova. „Rămâneți conectați!”, a scris el, fără a oferi alte detalii.
