Consiliul Păcii, noul organism diplomatic inițiat de președintele Donald Trump, s-a întrunit în această dimineață la Washington pentru prima sa ședință inaugurală, având ca obiectiv central gestionarea etapei următoare a armistițiului fragil din Gaza. Evenimentul a debutat la sediul Institutului pentru Pace al Statelor Unite, unde președintele a sosit alături de vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio și ginerele său, Jared Kushner, acesta din urmă ocupând o funcție în consiliul executiv al noii organizații. In timp ce Franța, Spania și alte state membre au refuzat participarea, prezența a unui comisar european și participarea unor țări precum Ungaria, Bulgaria sau România sau Italia ca observatori au scos la iveală o Europă profund fragmentată în fața noii ordini mondiale impuse de la Casa Albă.
Ministerul francez de Externe (Quai d'Orsay) și-a exprimat nemulțumirea față de această prezență, conform Le Parisien. „Comisia Europeană nu ar fi trebuit niciodată să participe” la „Consiliul Păcii”, „deoarece nu primise un mandat din partea Consiliului”, a declarat Jean-Noël Barrot, joi, într-o postare pe platforma X. Ministrul pentru Europa și Afaceri Externe a reiterat, de asemenea, că instituția de la Bruxelles „trebuie să respecte cu scrupulozitate dreptul european și echilibrul instituțional”.
Dubravka Šuica, comisarul european pentru Mediterana, s-a deplasat joi la Washington pentru acest eveniment, deși UE nu s-a alăturat oficial „Consiliului Păcii” înființat de președintele SUA. Comisia Europeană a decis să o trimită la reuniunea inaugurală, clarificând că aceasta va participa doar „la secțiunea specifică dedicată Gazei” și că, prin acest demers, Comisia nu devine membră a organizației.
„În ceea ce privește participarea sa, suntem surprinși, deoarece nu deține un mandat din partea Consiliului pentru a asista la această reuniune a Consiliului Păcii”, a subliniat Pascal Confavreux, purtătorul de cuvânt al Ministerului francez al Afacerilor Externe, în cadrul unei conferințe de presă desfășurate în cursul zilei. „Va trebui să dea explicații la întoarcere”, a avertizat acesta.
Această deplasare a fost primită cu răceală de către Franța, care a fost susținută miercuri de Spania, Belgia și Irlanda în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor la Bruxelles, conform unor surse diplomatice.
Respectarea perimetrului Gazei
În schimb, două state europene intenționează să facă parte din acest organism: Ungaria lui Viktor Orbán, un aliat autodeclarat al lui Donald Trump, și Bulgaria.
Tot joi, Pascal Confavreux a apărat decizia Franței de a nu participa, pentru moment, la acest consiliu. „Consiliul Păcii trebuie să se concentreze asupra situației din Gaza”, a afirmat el. „Atâta timp cât există ambiguitate cu privire la domeniul său de activitate, Franța pur și simplu nu poate participa”.
„Problema fundamentală este că situația umanitară rămâne dramatică, obstacolele în calea intrării ajutoarelor în Gaza sunt încă foarte mari, procesul politic înregistrează progrese minime sau inexistente în ciuda inițiativelor și eforturilor noastre, iar activitatea de colonizare israeliană continuă în Cisiordania, încălcând flagrant dreptul internațional”, a mai comentat acesta.
Deși „Consiliul Păcii” a fost conceput inițial pentru a pune capăt războiului din Fâșia Gaza, carta sa îi atribuie un obiectiv mult mai vast: soluționarea conflictelor armate la nivel global.
La Commission européenne n'aurait jamais dû assister à la réunion du "Board of Peace" à Washington aujourd'hui, car elle n'en avait pas reçu le mandat du Conseil.
— Jean-Noël Barrot (@jnbarrot) February 19, 2026
Au-delà des questions politiques légitimes soulevées par le "Board of Peace", la Commission doit respecter…
