Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat că Uniunea Europeană nu își poate menține creșterea economică fără aportul muncitorilor străini. Vorbind la simpozionul anual al Rezervei Federale din SUA, ea a subliniat că jumătate din creșterea ocupării forței de muncă din ultimii trei ani s-a datorat migranților, fără de care Germania și Spania ar fi resimțit mult mai acut efectele crizei. Totuși, presiunile politice și ascensiunea partidelor populiste amenință să limiteze fluxurile de migrație, punând în pericol reziliența zonei euro, scrie Politico
Muncitorii străini au generat jumătate din creșterea locurilor de muncă din blocul comunitar după 2022, însă reacția populistă ar putea bloca viitoarele câștiguri, a declarat șefa BCE.
Economia Uniunii Europene ar fi arătat mult mai slabă după pandemie fără muncitorii străini, a spus sâmbătă președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, avertizând factorii de decizie să nu ignore rolul migrației, chiar dacă aceasta alimentează tensiuni politice.
Vorbind la simpozionul anual al Rezervei Federale americane din Wyoming, Lagarde a afirmat că afluxul de forță de muncă străină a ajutat zona euro să absoarbă șocuri succesive, precum costurile energetice în creștere și inflația record, menținând în același timp creșterea economică și locurile de muncă. Ocuparea forței de muncă în bloc a crescut cu 4,1% între sfârșitul lui 2021 și mijlocul lui 2025, aproape egalând avansul produsului intern brut (PIB), a precizat ea.
„Deși reprezentau doar aproximativ 9% din forța totală de muncă în 2022, muncitorii străini au contribuit la jumătate din creșterea acesteia în ultimii trei ani”, a spus Lagarde în fața bancherilor centrali. Fără această contribuție, a adăugat ea, „condițiile de pe piața muncii ar fi fost mai tensionate, iar producția mai scăzută.”
Lagarde a dat drept exemplu Germania și Spania. PIB-ul Germaniei ar fi astăzi cu circa 6% mai mic fără forța de muncă migrantă, iar redresarea puternică a Spaniei „se datorează în mare măsură” tot muncitorilor străini, a subliniat ea. În ansamblu, în zona euro ocuparea forței de muncă a crescut cu peste 4% din 2021, chiar și în condițiile în care băncile centrale au aplicat cele mai abrupte majorări de dobânzi dintr-o generație.
Președinta BCE a argumentat că migrația a jucat un rol crucial în compensarea scăderii natalității din Europa și a tendinței spre un program de lucru mai scurt. Aceasta, a spus ea, a permis companiilor să-și extindă producția și a temperat presiunile inflaționiste, chiar dacă salariile au rămas în urma prețurilor.
Dar Lagarde a recunoscut și aspectul politic. Migrația netă a dus populația UE la un nivel record de 450 de milioane anul trecut, chiar dacă guvernele de la Berlin la Roma încearcă să limiteze noile sosiri, sub presiunea alegătorilor care se îndreaptă către partidele de extremă dreapta.
„Migrația ar putea, în principiu, să joace un rol crucial în atenuarea deficitului de forță de muncă, pe măsură ce populațiile native îmbătrânesc”, a declarat Lagarde. „Dar presiunile politice ar putea tot mai mult să limiteze fluxurile.”
Ea a subliniat că piața muncii din Europa a ieșit din recentele șocuri „într-o formă neașteptat de bună”. Însă a avertizat să nu se presupună că această dinamică va continua: declinul demografic, reacția politică și schimbarea preferințelor lucrătorilor amenință în continuare reziliența zonei euro.
