Fostul oficial al Departamentului de Stat al SUA, Mike Benz, acuză faptul că Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) a alocat peste 322 de milioane de dolari între 2017 și 2024 pentru a construi o rețea de cenzură digitală în Brazilia și a submina guvernul conservator al lui Jair Bolsonaro. În baza datelor de pe portalul oficial ForeignAssistance.gov, Benz arată că finanțările externe către ONG-urile braziliene s-au mai mult decât dublat după alegerile din 2018 — crescând de la 32 de milioane de dolari la un vârf de 87 de milioane — sub pretextul combaterii dezinformării. Dezvăluirile au provocat o undă de șoc la Brasilia, unde opoziția pregătește deschiderea unei Comisii Parlamentare de Anchetă (CPMI) și accelerarea votului pentru un proiect de lege care interzice finanțarea externă a entităților politice din țară, scrie GazetadoPovo
Opoziția din Congresul Braziliei pregătește o ofensivă politică și legislativă în urma acuzațiilor lansate de fostul oficial al Departamentului de Stat al SUA, Mike Benz, privind o presupusă ingerință străină în alegerile prezidențiale braziliene din 2022. Parlametarii de dreapta susțin crearea unei Comisii Parlamentare Mixte de Anchetă (CPMI) pentru a investiga fondurile transferate de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și fac presiuni pentru votarea proiectului de lege PL 1659/24, care interzice finanțarea externă a ONG-urilor ce activează în țară.
Într-un interviu acordat publicației Gazeta do Povo, președintele Comisiei pentru Relații Externe și Apărare Națională (CREDN), Filipe Barros (PL-PR), a afirmat că acuzațiile prezentate de Mike Benz sunt „convingătoare și extrem de grave” și merită cercetate.
Benz a susținut că milioane de dolari au fost injectate în Brazilia între 2019 și 2022, prin intermediul USAID și al altor mecanisme, pentru a finanța ONG-uri. De asemenea, el a declarat că banii ar fi fost folosiți în inițiative de verificare a informațiilor (fact-checking) și programe de combatere a dezinformării concepute pentru a influența procesul politic; cu toate acestea, el nu a prezentat dovezi concrete privind modul exact în care au fost cheltuiți banii sau organizațiile destinatare.
„Am avut ocazia ca, pentru prima dată de la alegerile din 2022, să asistăm timp de mai multe ore la o expunere detaliată despre ramificațiile Partidului Democrat al lui Joe Biden în scrutinul care i-a adus victoria lui Lula”, a declarat Barros.
Barros a subliniat, de asemenea, că „este surprinzător faptul că puține instituții de presă – cu o excepție lăudabilă pentru Gazeta do Povo și încă câteva – au acordat atenția cuvenită unui caz atât de grav, ce indică o ingerință în democrația noastră.”
Referitor la constituirea unei comisii de anchetă (CPMI) pentru a investiga resursele USAID și ale altor agenții din Brazilia, Barros a menționat că baza există deja, însă articulația politică va fi decisivă:
„Deschiderea unei CPMI necesită negociere pentru a include în comisie nume care își doresc cu adevărat să investigheze cazul și, bineînțeles, materiale concrete pentru clarificarea faptelor. Avem din plin acest al doilea element și lucrez pentru ca, pe lângă semnături, să obținem o echipă de parlamentari dispuși să meargă până la capăt cu această anchetă.”
Barros este autorul proiectului de lege PL 1659/24, raportat de André Fernandes (PL-CE) și pregătit deja pentru vot în CREDN. Textul își propune să protejeze alegerile și mediul politic național de finanțările străine destinate ONG-urilor, impunând trasabilitatea fondurilor și interdicții pentru entitățile care funcționează cu bani din exterior. El a declarat că va prioritiza votarea proiectului.
„Consider că, odată aprobat în CREDN, vom aduce subiectul în centrul dezbaterii publice, avertizând inclusiv Congresul pentru a consolida, poate, un cadru juridic privind această chestiune ignorată astăzi de mulți.”
Mike Benz acuză o creștere a fondurilor externe în perioada Bolsonaro
În cadrul unei audieri la CREDN din 6 august, Benz a prezentat documente și statistici preluate de pe site-ul foreignassistance.gov, portalul public al guvernului SUA care înregistrează alocarea resurselor internaționale.
Potrivit acestuia, a existat o dublare a fondurilor trimise de USAID în Brazilia în 2019, anul în care Jair Bolsonaro a preluat președinția, ajungând la 68 de milioane de dolari. În anii următori, sumele au atins un vârf de 87 de milioane de dolari la mijlocul mandatului, de aproape trei ori mai mult decât media istorică. După încheierea guvernării Bolsonaro, valorile ar fi revenit la niveluri considerate normale.
„Nu este vorba că guvernul american credea că, odată cu câștigarea alegerilor de către Bolsonaro, Brazilia avea nevoie de un volum de ajutor de trei ori mai mare. Ceea ce s-a întâmplat a fost că o cantitate de trei ori mai mare de resurse a fost cheltuită pentru a dezvolta instrumente care să fie folosite ulterior împotriva guvernului”, a afirmat Benz.
Fostul oficial a menționat, de asemenea, că în 2022 strategia integrată a Departamentului de Stat pentru Brazilia includea combaterea „dezinformării” ca prioritate, prevăzând resurse și instruiri pentru pregătirea entităților naționale în acest domeniu.
Creșterea alocărilor financiare către Brazilia în perioada indicată de Mike Benz este confirmată de datele oficiale ale portalului ForeignAssistance.gov. În 2018, anul dinaintea învestirii lui Jair Bolsonaro, sumele destinate țării au însumat aproximativ 31,9 milioane de dolari. În 2019, primul an al mandatului Bolsonaro, suma s-a dublat, ajungând la 68,8 milioane de dolari.
În anii următori, transferurile au rămas ridicate, înregistrând un vârf de 87,3 milioane de dolari la jumătatea mandatului. Înainte de 2018, în niciun an nu se depășise suma de 46,1 milioane de dolari. După încheierea mandatului lui Bolsonaro, valorile au revenit la praguri mai scăzute, apropiate de media istorică (care între anii 2000 și 2017 a variat între 20 și 40 de milioane de dolari).
Aceste cifre provin dintr-o bază de date publică a Departamentului de Stat american și a USAID, utilizată pentru monitorizarea cheltuielilor de asistență externă ale SUA. Divergența apare însă la nivel de interpretare: în timp ce Benz susține că resursele au fost folosite pentru a-l „ataca pe Bolsonaro” și pentru a influența scena politică braziliană, criticii argumentează că datele corespund unor programe de cooperare obișnuite în domenii precum mediul și societatea civilă, fără legătură directă cu procesul electoral.
Acuzațiile au avut un ecou imediat în rândul deputaților din opoziție. Marcel van Hattem (Novo-RS) a declarat că „scenariul unei lovituri de stat era deja pregătit dinaintea alegerilor”. El a calificat episodul drept o „lovitură orchestrată de Partidul Muncitorilor (PT) cu sprijinul administrației Biden” și a acuzat Curtea Supremă Federală că ar fi acționat în complicitate cu acțiunile de cenzură.
Here’s a shocking statistic you may not know. USAID more than doubled its spending on Brazil as soon Bolsonaro won their 2018 election. This was not because Brazil suddenly needed twice the aid. The money was spent on projects in Brazil to undermine Bolsonaro. https://t.co/aMRBRQYW6M
— Mike Benz (@MikeBenzCyber) August 19, 2025
