În România, multinaționalele nu fac profit! 8 miliarde de lei, la buget, dacă ar fi raportat același profit ca și companiile românești

21 Apr 2017
În România, multinaționalele nu fac profit! 8 miliarde de lei, la buget, dacă ar fi raportat același profit ca și companiile românești

Revista QMagazine publică un interesant studiu, extrem de fluent chiar și pentru necunoscătorii de macroeconomie, în care se face o proiecție a ideilor conținute de planul de guvernare al actualei Puteri, cu siguranță mult mai puțin dezbătut decât ar fi meritat.

Din punctul de vedere al analizei făcute în QMagazine în dezvoltarea economică se au în vedere trei factori  - creșterea masei salariale totale, impozitarea marilor companii și introducerea impozitului pe gospodărie.

Creșterea masei salariale totale

Masa salarială totală este egală cu totalitatea veniturilor salariale din mediul public și privat. Oficial, în 2015 masa salarială totală a RO a fost de 33% din PIB, însemnând aproximativ 240 miliarde lei. Ținta pentru 2020 a programului de guvernare este ca acest procent să depășească 40% din PIB.

Depășirea pragului de 40% din PIB, în 2020, ar însemna o creștere a masei salariale totale de peste 150 miliarde lei în 5 ani de zile, dacă lse ia în calcul faptul că în 2020, PIB-ul României este estimat să depășească 1.000 miliarde lei. Dacă s-ar reuși această creștere, de la 33% la 40% din PIB, taxele și impozitele pe muncă încasate de stat s-ar majora cu aproximativ 15 miliarde de euro. 

Mijloacele prin care masa salarială poate fi majorată sunt creșterea numărului de angajați și creșterea veniturilor salariaților.

În ceea ce privește creșterea numărului salariaților din economie, programul de guvernare vorbește de peste 850 mii de noi locuri de muncă în 4 ani de zile, adică o medie de 17.700 de noi locuri de muncă, lunar, timp de 48 de luni.

Evoluția acestui parametru pare să fie convingătoare, în ianuarie 2017 Institutul Național de Statistică (INS) a prezentat o creștere-record față de decembrie 2016, de 49.000 de noi locuri de muncă, într-o singură lună. Dacă la finalul primului semestru din 2017 această creștere va depăși 125.000 de noi locuri de muncă, premisele atingerii sau chiar depășirea pragului de 850.000 de noi locuri de muncă, până la finalul anului 2020, par să prindă contur.

Al doilea factor al creșterii masei salariale totale este reprezentat de creșterea veniturilor salariale, puternic stimulate prin creșterea salariului minim, creșterea salariilor celor din sistemul public, dar și de lipsa forței de muncă, care a dus în ultima perioadă la creșteri spectaculoase a salariului mediu brut, în economie.

Astfel, salariul mediu brut, în ianuarie 2017, a fost cu 17,9% mai mare față de salariul mediu brut din ianuarie 2016, crescând de la 2.688 lei la 3.168 lei.

Dacă această tendință se va menține și în următorii 4 ani, pragul de 40% din PIB al masei salariale totale va fi nu numai atins, dar chiar depășit cu 2-3 procente.

Veridicitatea posibilității ca masa salarială totală să reprezinte peste 40% din PIB în 2020 este dată și de doi indicatori statistici, care ne spun că în 2008 în România masa salarială totală reprezenta 43% din PIB, iar astăzi, în Uniunea Europeană, media masei salariale totale din statele membre este de 47%.

Suma pe care bugetul de stat ar colecta-o în plus în cazul creșterii masei salariale totale, și anume 15 miliarde de euro, este important de menționat că aceasta este egală cu echivalentul majorărilor de pensii și salarii prevăzute în programul de guvernare, până în 2020.

Impozitarea veniturilor companiilor cu capital străin
Al doilea element-cheie din programul de guvernare implică urgentarea aplicării Directivei 1164/2016 a Comisiei Europene, care prevede impozitarea profiturilor multinaționalelor în țările în care acestea se produc și introducerea altor măsuri care să determine reechilibrarea bugetului prin încasarea în România a sumelor obținute sub formă de profit, cum ar fi extinderea aplicării impozitării veniturilor pentru toate companiile din România, începând cu 1 ianuarie 2018, fără a se încălca normele europene în vigoare.

Acest aspect, care va duce la stoparea externalizării profiturilor multinaționalelor, presupune găsirea unei modalități de impozitare a veniturilor, adică a cifrei de afaceri (C.A.), așa cum, de altfel, se întâmplă cu microîntreprinderile.

Pentru a înțelege de ce este important ca impozitarea marilor companii să cunoască o schimbare este suficient să se menționeze studiul Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), în care se arată că în 2015 companiile cu capital străin au raportat un profit de 3 ori mai mic decât companiile autohtone, în condițiile unei cifre de afaceri mai mari.

Cu alte cuvinte, tot know how-ul marilor companii străine s-a poziționat sub abilitatea economică a micilor comercianți români, și nu oricum, ci într-un raport de 3:1.

Ca susținere a acestui demers se poate argumenta că în perioada  2011–2015, 28 din cele 40 de bănci din România nu au raportat niciun LEU sau EURO profit. Astfel se poate realiza dimensiunea devalizării bugetului de stat practicată de companiile străine,

Practic, dacă din 2015, companiile cu capital străin ar fi raportat un nivel al profitului egal cu cel al companiilor cu capital autohton, la bugetul de stat ar fi intrat de atunci, anual, 8 miliarde de lei, în plus.

Suma de 8 miliarde de lei este echivalentă cu impactul reprezentat de aplicarea tuturor măsurilor de reduceri de taxe cuprinse în programul de guvernare, mai puțin taxele pe muncă - impozitul pe dividende 0, TVA de 18%, impozit 0 pentru terenul agricol lucrat, mașini cu capacitate cilindrică mai mică de 1.600 cmc sau utilaje.

Introducerea impozitului pe gospodărie și a consultanților fiscali
Al treilea aspect, poate cel mai spectaculos, îl reprezintă apariția consultanților fiscali pentru fiecare familie din România, pe modelul medicilor de familie. Aceștia vor avea un dublu rol, pe de o parte vor asista contribuabilii la completarea declarațiilor de venit global, o altă noutate despre care poate vom detalia cu altă ocazie și, pe de altă parte, vor încasa de la aceștia toate taxele și impozitele datorate către stat, eliminându-se în acest fel toate ghișeele din instituțiile publice din țară.

Despre această măsură programul de guvernare nu vine cu detalii suplimentare, dar, coroborat cu prevederea conform căreia, în 4 ani de guvernare, nu va fi introdusă nicio altă taxă, rezultă că, la fel ca în cazul medicilor de familie, consultanții fiscali vor fi plătiți de stat.

Cetățenii Românie vor dispune gratuit de un consultant fiscal, iar această măsura va conduce într-un ritm extrem de rapid la creșterea educației financiare a populației, la creșterea accesului la instrumentele financiare și nu în ultimul rând la creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor prin creșterea conformării voluntare.

Autorii programului de guvernare mizează probabil pe o creștere a colectării taxelor și impozitelor plătite de persoanele fizice, cu cel puțin 10% anual, pentru a putea compensa una dintre măsurile cele mai importante de reduceri de taxe, și anume scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10% sau 0%.

După ce în primele două luni ale acestui an veniturile bugetului general consolidat (BGC) au fost mai mici decât în aceeași perioadă a anului trecut însă trendul, indică faptul că, încă de la finalul lunii martie, veniturile din 2017 le vor depăși pe cele din 2016, ceea ce ar putea face ca măsurile din programul de guvernare vor puteasă poată fi aplicate în totalitate.

___________________

Pentru informații mai detaliate citiți articolul pe qmagazine.ro

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Business

Ultima oră