Datoria publică a României creşte în ritm accelerat, chiar dacă raportările oficialilor arată că anul acesta am terminat de rambursat împrumutul record contractat de Guvernul Boc în 2009 în urma semnării acordului de 20 de miliarde de euro cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană. Guvernul a contractat alte împrumuturi pentru a plăti creditele scadente şi dobânzile acumulate iar datoria publică se rostogoleşte într-un ritm alert.
Într-un raport de 122 de pagini, auditorii Curţii de Conturi prezintă sec cifrele din care reiese această realitate dură: în ultimii doi ani datoria publică a României a crescut cu peste 11 miliarde de euro!!! “Datoria publică a României, în perioada 2012-2014, a manifestat o tendinţă de creştere continuă, ajungând la o valoare de 295.578,7 milioane lei (65.946,5 milioane euro), faţă de nivelul înregistrat la 31 decembrie 2012, respectiv de 240.842,5 milioane lei (54.382,2 milioane euro)”, se notează în document.
73% din salariul mediu/lună e „rata” la datoria României
În traducere liberă fiecare român avea de plătit la finele anului trecut suma de 3.313,9 euro, în creştere cu 608,3 euro/locuitor faţă de finele anului 2012. “Pentru o persoană care în 2012 avea un câştig net salarial lunar de 1.507 lei, datoria publică reprezenta 66,7 % din acesta, respectiv 1.004,68 lei. Ponderea datoriei publice în câştigul net lunar/lună, are crescut puternic ajungând în 2014 la 73,9% din câştigul net lunar. Această analiză reflectă un nivel mare de îndatorare din salariul net lunar cu influenţe asupra gradului de suportabilitate de către populaţie”, atrage atenţia Curtea de Conturi.
Creştere prea rapidă a datoriei
La un nivel al datoriei publice de 44,1% din PIB, România pare a avea o situaţie confortabilă în rândul statelor Uniunii Europene, mai ales dacă ne raportăm la pragul de alertă de 60% datorie publică/PIB stabilit prin Tratatul de la Maastricht care funcţionează ca regulă a Uniunii Europene. Raportul Curţii de Conturi notează că pentru analiza care a vizat anul 2014, au fost luate în considerare datele disponibile pentru trimestrul al II-lea. Atunci, România se situa printre statele membre ale Uniunii Europene cel mai puţin îndatorate, în timp ce nivelul mediu de îndatorare la nivelul UE a ajuns la 87% în PIB şi la 92,7% în PIB în zona Euro.
Deci în teorie am sta bine. În practică însă, Curtea de Conturi trage un semnal de alarmă privind ritmul alert de creştere al datoriei publice. “Având în vedere raportul dintre datoria publică şi PIB, s-a observat majorarea volumului datoriei publice, de la o mărime relativă de 40,4% din PIB, în anul 2012, la 41,9% în anul 2013, pentru ca în anul 2014 să ajungă la 44,1%, cu o deteriorare de 3,7 puncte procentuale. În aceeaşi perioadă, creşterea datoriei publice a depăşit nevoia de finanţare a deficitului. În condiţiile menţinerii unui ritm de creştere al datoriei publice guvernamentale care devansează ritmul de creştere al economiei, riscul de solvabilitate va creşte”, atenţionează Curtea de Conturi.
Nori negri pentru generaţiile viitoare
Începând din 2012, Ministerul Finanţelor Publice a contractat un număr de 11 împrumuturi sub forma emisiunilor de obligaţiuni pe pieţele externe de capital. Emisiunile de obligaţiuni pe pieţele externe de capital pe parcursul perioadei 2012-2014 au condus la intrări nete de 5,709 miliarde de dolari şi 7,029 miliarde de euro a căror situaţie se prezintă astfel:
7 februarie 2012: emisiune de obligaţiuni în dolari SUA în sumă de 1.500 milioane dolari SUA cu scadenţă de minimum 5 ani
6 martie 2012: împrumut de 750 milioane dolari SUA prin redeschiderea emisiunii din 7 februarie 2012 cu maturitate de 10 ani şi cupon 6,750%
11 septembrie 2012: împrumut de 750 milioane Euro prin redeschiderea emisiunii de obligaţiuni din 18 iunie 2008 cu maturitate în anul 2018 şi cupon de 6,500%
7 noiembrie 2012: împrumut de 1.500 milioane Euro cu o scadenţă de minimum 7 ani
22 februarie 2013: împrumut de 1,5 miliarde USD cu o scadenţă de minimum 10 ani
18 septembrie 2013: împrumut de 1,5 miliarde Euro cu o scadenţă de minimum 7 an
28 octombrie 2013: împrumut de 500 milioane Euro cu o scadenţă în 2020, cu maturitate de 7 ani şi cupon 4,625%
22 ianuarie 2014: un împrumut de 2.000,0 milioane USD
24 aprilie 2014: împrumut de 1.250,0 milioane Euro
28 octombrie 2014: împrumut de 1.500,0 milioane Euro
Deoarece majoritatea împrumuturilor au ca scadenţă anul 2020, 2022 şi 2024, Curtea de Conturi apreciază că MFP trebuia să se orienteze către maturităţi diferite care să asigure evitarea vârfurilor de datorie, riscul de refinanţare şi implicit creşterea serviciului datoriei publice.
În 2024 statul are de ramburasat suma totală de 2,75 miliarde de euro şi un miliarde de dolari, provenind din trei împrumuturi contractate sub formă de emisiuni de obligaţiuni pe pieţele externe de capital. “MFP trebuie să găsească soluţii pentru evitarea vârfurilor scadente în condiţii cât mai eficiente şi în condiţiile limitării riscurilor aferente datoriei publice guvernamentale”, recomandă Curtea de Conturi.
Băncile creditează statul în detrimentul economiei reale
În perioada 2012-2014, datoria publică guvernamentală internă a fost deţinută integral de sectorul bancar privat, iar realizatorii raportului consideră că se creează, astfel, “un cerc vicios între datoria publică şi consolidarea bancară”.
“În calitatea lor de depozitari ai resurselor financiare ale populaţiei şi ale societăţilor comerciale, băncile deţin o poziţie privilegiată pe piaţă. Întrucât acestea trebuie să-şi valorifice resursele, prin plasarea lor în titluri de stat, MFP a asigurat sectorului bancar privat un venit sigur şi plasamente în active fără risc. Pentru perioada 2012-2014 se observă faptul că în totalul datoriei publice guvernamentale interne, datoria publică guvernamentală internă contractată prin împrumuturi din contul general al trezoreriei statului a crescut de la 13,1%, în anul 2012, la 16,9% în anul 2014”, se precizează în Raport.
Structura finanţării titulurilor de stat emise de Ministerul Finanţelor în lei se prezintă astfel: Unicredit Ţiriac Bank în proporţie de 15,92 %, BRD – Group Societe Generale în proporţie de 12,91 %, Banca Comercială Română în proporţie de 11,95 %, ING Bank în proporţie de 12,16 % şi Raiffeisen Bank în proporţie de 10,19 %.
Titlurile de stat în euro au fost achiziţionate de Raiffeisen Bank (25,07 %), Unicredit Ţiriac Bank (18,70 %), Banca Comercială Română (18,68 %), CitiBank Europe (11,73 %) şi Bankpost (11,37 %). Cea mai mare contribuţie la finanţarea statului a avut-o
Unicredit Ţiriac care a adjudecat 22,80 % din titlurile de stat emise în lei în anul 2013 şi 31,06% din titlurile de stat emise în euro în anul 2014.
Banii nu se alocă pentru investiţii
Raportul Curţii de conturi atrage atenţia asupra unui alt aspect periculos: Guvernul împrumută bani pentru plata datoriilor scadente şi acoperirea deficitului bugetar, dar nu şi pentru investiţii. Astfel, În structura pe destinaţii a datoriei publice interne, cea mai mare pondere a fost deţinută de datoria contractată pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice, finanţarea de proiecte având o pondere nesemnificativă, de 0,1% din total datorie publică guvernamentală internă.
“Politica de contractare a împrumuturilor de stat trebuie să fie orientată către efectuarea de cheltuieli productive şi anume realizarea de investiţii în resurse umane, în infrastructură, în cercetare, investiţii în tehnologie şi tehnică avansată şi alte activităţi benefice pe termen lung, care pot să asigure în viitor atât rambursarea obligaţiunilor emise şi plata dobânzilor aferente, cât şi dezvoltarea economiei în ansamblu”, subliniază Raportul Curţii de Conturi.
