Autoritățile sanitare din Franța au confirmat primul deces al unui om infectat cu virusul Shamonda, o premieră mondială. Identificat inițial în această vară în fermele de bovine din mai multe țări europene, virusul era considerat până acum inofensiv pentru specia umană. În timp ce boala se răspândește rapid în rândul animalelor, specialiștii analizează impactul acestei noi amenințări transmise de insecte vectoriale, scrie Le Figaro
Potrivit celui mai recent buletin al Platformei Naționale de Epidemiovigilență în Sănătatea Animală, 54 de departamente franceze sunt în prezent afectate.
Autoritățile sanitare franceze au anunțat joi, 22 octombrie, decesul în Franța al unui pacient infectat cu acest virus identificat pentru prima dată în Europa, în această vară, în ferme de bovine.
Este o premieră mondială: autoritățile sanitare franceze au anunțat joi, 22 octombrie, moartea unui pacient infectat cu virusul Shamonda. Acesta prezenta o imunodepresie severă și fusese internat la Spitalele Civile din Lyon pentru o patologie gravă. Considerată până atunci ca fiind netransmisibilă la om, infecția cu virusul Shamonda la acest pacient constituie prima detectare documentată și raportată a virusului la specia umană. Apariția sa datează de la începutul verii anului 2026, când mai mulți fermieri au observat comportamente anormale la vacile lor cu lapte.
Cazuri de febră acută, diaree și scădere a producției de lapte au fost semnalate la bovine în departamentele Doubs și Ain în iunie, iar apoi în iulie, în Savoia și Haute-Savoie. Prezent de asemenea în Germania, Elveția, Liechtenstein și Țările de Jos, acest nou virus Shamonda — identificat prin analize efectuate de Școala Națională Veterinară din Toulouse — se răspândește cu o viteză mare în Franța (Hexagon). Potrivit ultimului buletin al Platformei Naționale de Epidemiovigilență în Sănătatea Animală, 54 de departamente franceze sunt în prezent afectate. Simptomele sunt variate: diaree timp de 1 până la 6 zile, stare de abatere, anorexie și, într-o mai mică măsură, hipertermie (febră).
Observat deja cu câteva decenii în urmă la bovine din Nigeria și Japonia, virusul nu ajunsese niciodată până acum în Europa. O premieră care ridică semne de întrebare pentru Stéphan Zientara, directorul laboratorului de sănătate animală din cadrul Agenției Naționale de Siguranță Sanitară a Alimentației, Mediului și Muncii (ANSES).
„Acest virus este transmis de culicoide, niște musculițe de dimensiuni mici originare din țările calde”, explică virusologul.
Acestea răspândesc bolile înțepând un animal infectat pentru a se hrăni cu sângele lui, iar apoi inoculând virusul prin salivă. Anumite specii de culicoide pot transmite virusuri chiar și la om, cum este cazul virusului Oropouche, ale cărui simptome sunt similare cu cele provocate de febra Dengue.
Supravegherea este deci esențială, mai ales în privința femelelor gestante. O infecție ar putea duce la avorturi sau malformații la nou-născuți. Ba chiar s-ar putea răspândi și la alte rumegătoare: în Elveția, virusul este deja suspectat că ar fi provocat tulburări neurologice la cai.
Valuri de epizootii
În ultimele decenii, fermierii se confruntă cu valuri succesive de noi epizootii. În 1998 a apărut mai întâi febra catarală ovină, urmată de boala Schmallenberg și, mai recent, de MHE (boala hemoragică epizootică a bovinelor).
„Toate aceste boli erau considerate tropicale la vremea respectivă, pentru că nu existau în Europa”, își amintește Stéphan Zientara. „Însă astăzi lucrurile nu mai stau așa. Lumea agricolă și veterinară trebuie să se pregătească pentru sosirea acestor noi amenințări.”
Cum au apărut aceste virusuri pe Continentul Vechi? Deși este prea devreme pentru a cunoaște cu exactitate circumstanțele sosirii virusului Shamonda, unii specialiști avansează propriile ipoteze. Schimbările climatice, în primul rând, au permis culicoidelor să colonizeze aceste teritorii, temperatura optimă pentru această specie fiind în general de peste 20°C.
Într-un studiu publicat în buletinul Academiei Veterinare din Franța în urmă cu un an pe această temă, medicul veterinar Jeanne Brugère-Picoux atrage atenția asupra creșterii schimburilor comerciale și a deplasărilor. Emergența în Europa a unor boli exotice s-ar explica prin importul accidental de vectori infectați (faimoasele musculițe culicoide) prin intermediul comerțului mondial cu flori, în care orașul Maastricht constituie un nod aerian major.
„O aceeași zonă de plecare, un același tip de boală și o aceeași dinamică de răspândire în Europa — nu este ceva nesemnificativ”, notează specialista.
Analizele sunt în continuare în desfășurare pentru a înțelege mai bine impactul tulpinii europene a virusului Shamonda la animalele afectate și la oameni. Această boală nu este reglementată în prezent la nivel francez, european sau internațional și, prin urmare, nu impune nicio restricție de mișcare a animalelor. Având în vedere informațiile disponibile până în prezent, autoritățile sanitare nu au identificat niciun risc sanitar pentru populația generală.
