Majoritatea francezilor sunt de acord cu comentariile lui Donald Trump potrivit cărora migrația este de vină pentru revoltele violente de extremă stânga care devastează Franța, conform Daily Mail.
Tulburările din Paris și din alte orașe franceze au fost marcate de protestatari care au jefuit magazine, au vandalizat monumente și s-au ciocnit cu poliția, în cadrul celor mai violente tulburări din țară din ultimii ani.
Președintele SUA a atribuit haosul imigrației, scriind pe platforma sa Truth Social la începutul acestei săptămâni: „Franța arde! Imigrația unor oameni dintr-o lume cu totul diferită, oameni cu ură în inimă, a distrus acea țară odată măreață. Închideți granițele și preluați controlul, înainte să fie prea târziu!”
Președintele francez Emmanuel Macron a răspuns la ceea ce a numit „comentarii stupide” din partea unor lideri străini cu privire la proteste, declarând miercuri: „Unii au afirmat că am fost invadați de hoarde de migranți și islamiști, ceea ce este complet fals.
„Adevărul este că toți cei care vorbesc de rău țara noastră în acest moment sunt oameni care nu iubesc țara noastră. Iar acești oameni mă irită”, a adăugat el.
Însă, în ciuda condamnării de către Macron a remarcilor lui Trump, un nou sondaj sugerează că majoritatea francezilor sunt de acord cu președintele SUA că demonstrațiile și imigrația sunt legate.
Conform noului sondaj realizat de Institutul CSA din Franța, 55% dintre francezi consideră că există o legătură între migrație și violențele care au zguduit țara.
Sondajul a relevat că 35% dintre participanți nu împărtășesc această opinie, în timp ce restul de 10% nu și-au exprimat părerea cu privire la acest subiect.
Referindu-se miercuri la proteste, Macron a adăugat: „Când văd lideri aflați în plină campanie electorală, fie în regiune, fie de cealaltă parte a Atlanticului – care uneori repetă naiv conținut generat de inteligența artificială sau răspândesc narațiuni pe care anumite cercuri încearcă în mod evident să le promoveze cu privire la ceea ce s-a întâmplat în Franța – aceștia se folosesc de țara noastră pentru propriile campanii politice”, a declarat domnul Macron.
„Și nu avem nevoie de asta.”
Întrebat de un jurnalist dacă se referea la Trump, Macron a răspuns: „Printre alții.”
Pe măsură ce protestele continuă în Franța, autoritățile din mai multe orașe au interzis demonstrațiile planificate pentru joi.
Agitația a determinat o reacție puternică din partea guvernului în materie de securitate.
Au fost instituite restricții de circulație pe timp de noapte în unele zone ale capitalei franceze, precum și în alte orașe unde s-a restabilit calmul.
Demonstrațiile planificate pentru joi la Paris, Lyon, Lille și Grenoble au fost interzise, o măsură considerată de unii ca o încălcare a dreptului poporului francez la protest.
Însă grupurile de liceeni și studenți afirmă că vor continua să se mobilizeze, chiar dacă vacanța școlară de toamnă a început săptămâna aceasta.
Prefectura de poliție din Paris a declarat că interdicția era necesară având în vedere riscul de violențe stradale care au izbucnit în weekend, când grupuri de tineri mascați s-au ciocnit cu forțele de poliție, au jefuit magazine și au incendiat mașini.
Interdicția din Paris va fi în vigoare până la ora 20:00, ora locală, și se va aplica în zone precum Palatul Prezidențial de la Élysée, ambele camere ale parlamentului și principalele gări ale orașului.
Sunt incluse și zonele din centrul Parisului care au fost grav afectate de jafuri.
Protestele planificate pentru joi au fost considerate un preludiu al marii manifestații de sâmbătă, la care se așteaptă să participe activiști ai mișcării „vestelor galbene”, ale căror manifestații împotriva prețurilor la combustibil au zguduit Franța în 2018 și 2019.
Unele dintre aceste proteste, inclusiv marșurile din Lyon, vor fi, de asemenea, interzise, au declarat autoritățile locale.
Prim-ministrul Sébastien Lecornu, care s-a întâlnit miercuri cu reprezentanții sindicatelor, a declarat că pentru sâmbătă este planificată o operațiune de securitate „de amploare” pentru a preveni repetarea violențelor comise de mici grupuri de revoltători, care au scos la iveală deficiențele măsurilor de securitate.
Între timp, Macron a avut joi dimineață o întâlnire cu serviciile de informații, cu Lecornu și cu miniștrii pentru a obține o prezentare detaliată a ceea ce a mers prost în weekend și pentru a analiza pregătirile pentru protestele viitoare.
Demonstrațiile au izbucnit pentru prima dată luna trecută într-un liceu din Créteil, la sud-est de Paris, din cauza lipsei de personal. De acolo, grevele școlare, blocajele și demonstrațiile s-au extins în alte suburbii ale Parisului și apoi la nivel național, chiar și în orașele mai mici.
Elevii de liceu și-au exprimat îngrijorarea cu privire la școlile subfinanțate, clădirile în stare de degradare și lipsa personalului, în special în cartierele cu venituri reduse. Unii au cerut, de asemenea, o reformă a sistemului de admitere la universitate, considerat de mulți ca fiind complex și nedrept.
În condițiile în care guvernul nu a reușit să răspundă cererilor elevilor, demonstrațiile și blocajele din școli s-au transformat în proteste de amploare împotriva creșterii vertiginoase a costurilor de trai, cu doar câteva luni înainte de alegerile prezidențiale de anul viitor, în cadrul cărora va fi ales succesorul lui Macron.
