Uniunea Europeană pregătește un nou pachet de asistență financiară de 70 de miliarde de euro pentru Ucraina, însă patru state membre — Ungaria, Slovacia, Cehia și Bulgaria — refuză să contribuie sau își reevaluează participarea. Deciziile acestor țări sunt motivate de probleme de deficit bugetar, opoziția față de contractarea de credite comune de către UE și dispute legate de livrările de energie din Rusia. În absența participării lor, garanțiile financiare și costurile aferente vor trebui preluate de celelalte 23 de state membre, scrie Berliner Zeitung
Kievul are nevoie de mai mulți bani. Trei state membre UE s-au retras deja, iar un al patrulea le-ar putea urma exemplul. Motivele variază de la casieriile goale ale statelor până la disputele privind petrolul rusesc.
Ucraina are nevoie de încă 70 de miliarde de euro pentru anul viitor, însă mai multe state din Uniunea Europeană au transmis deja că nu vor contribui. Premierul slovac Robert Fico a anunțat la summitul UE de săptămâna trecută că țara sa nu va participa la noul pachet de finanțare. Potrivit agenției slovace de presă TASR, premierul ungar Péter Magyar li se alătură. De asemenea, premierul ceh Andrej Babiš refuză alocarea de noi fonduri pentru Kiev din bugetul UE.
Cele trei țări nu participă nici la creditul de 90 de miliarde de euro aprobat de UE în luna decembrie. Cu toate acestea, ele nu l-au blocat definitiv. Acest lucru este posibil datorită procedurii numite „cooperare consolidată”, prin care un grup de state poate merge mai departe fără ca toate țările să participe. De această dată, și Bulgaria s-ar putea alătura refuzului. Motivele diferă de la o țară la alta.
„În prim-plan se află considerente de politică internă,” explică Kai-Olaf Lang, expert în Europa Centro-Răsăriteană la Fundația Știință și Politică (SWP) din Berlin. Totuși, contextul arată puțin diferit în fiecare țară.
Ungaria: Magyar menține linia lui Orbán
Ungaria are un nou șef de guvern din primăvară. Partidul Tisza, condus de Péter Magyar, a înlocuit partidul lui Viktor Orbán în urma alegerilor parlamentare din aprilie. Cu toate acestea, în privința finanțării Ucrainei, Magyar menține linia predecesorului său. La scurt timp după alegeri, el a anunțat că Ungaria nu va bloca creditul, dar nici nu va lua parte la el.
Magyar își justifică decizia prin situația bugetară. Ungaria se află într-o situație financiară foarte dificilă și nu își mai poate asuma alte datorii, a declarat el conform agenției ucrainene de presă Ukrinform. În același timp, el solicită restituirea fondurilor europene care, în opinia sa, se cuvin Ungariei, dar pe care țara nu le-a primit până acum. În plus, el se opune unei aderări accelerate a Ucrainei la UE.
Deși Magyar își dorește o normalizare a relațiilor cu Ucraina, explică Lang, el a punctat clar că nu susține nici ajutorul militar, nici creditele comune ale UE pentru țara vecină:„În ansamblu, Magyar vrea să se prezinte — mai ales în chestiunea ucraineană — ca un apărător ferm al intereselor naționale ungare.” În rândul populației ungare, sprijinul financiar pentru țara vecină este puțin popular.
Slovacia: Disputa pe tema petrolului rusesc
Premierul Robert Fico a oprit ajutorul militar de stat pentru Ucraina încă de la preluarea mandatului în 2023. La summit, el a avertizat împotriva legării disputelor privind viitorul buget al UE de finanțarea Ucrainei, considerând acest lucru periculos. Slovacia dorește să ajute Kievul pe alte căi, cum ar fi proiecte educaționale și conexiuni energetice.
În Slovacia există curente filoruse considerabile, notează Lang. Fico dorește să prevină reorientarea acestor alegători către grupări și mai naționaliste, cu care partidul său, Smer, se află în competiție. În același timp, Fico promovează o „politică externă deschisă în toate cele patru direcții cardinale”, care include și cooperarea economică și energetică cu Rusia.
Cu toate acestea, Kievul nu rămâne complet fără sprijin. Slovacia continuă să ajute țara vecină chiar și sub conducerea lui Fico, prin livrări de energie și sisteme de deminare. Deși Fico respinge categoric planurile Ucrainei de a adera la NATO, el susține clar aderarea acesteia la UE.
Relația cu Kievul este tensionată și de o dispută privind petrolul rusesc. La sfârșitul lunii ianuarie, tranzitul de petrol prin ramura sudică a conductei Drujba (care alimentează Slovacia și Ungaria) s-a oprit. Kievul a atribuit oprirea unui atac rusesc cu drone. Ca reacție, Fico a sistat în februarie ajutorul energetic de urgență pentru Ucraina, iar Ungaria a blocat temporar creditul de 90 de miliarde de euro până la reluarea livrărilor.
Cehia: Babiš nu dorește datorii pentru Kiev
Andrej Babiš a câștigat alegerile parlamentare din octombrie anul trecut. La summit, el a criticat faptul că în viitorul buget pe termen lung al UE sunt prevăzute miliarde de euro pentru Ucraina, finanțate din împrumuturi. Babiš a declarat că acești bani nu își au locul în cadrul financiar, de vreme ce statelor membre le lipsesc propriile resurse, adăugând că Cehia nu va garanta pentru această finanțare.
Babiš nu dorește să lase teren liber partidelor critice la adresa Ucrainei și filoruse, explică Lang — referindu-se în special la partenerul de coaliție de extremă dreapta, partidul Libertate și Democrație Directă (SPD).
În campania electorală, Babiš anunțase oprirea inițiativei cehe privind muniția pentru Ucraina. Odată ajuns la putere, a lăsat proiectul să continue, însă a oprit cofinanțarea din partea statului. Costurile sunt acoperite de atunci de celelalte țări participante.
Bulgaria: Radev oprește ajutorul militar
În Bulgaria guvernează din primăvară fostul președinte Rumen Radev, considerat un politician filorusal. Guvernul său a oprit în iunie ajutorul militar gratuit pentru Ucraina. Livrările comerciale de muniție continuă însă, potrivit institutului polonez OSW. În iulie, Bulgaria s-a retras din „coaliția celor voitori” (Coalition of the Willing). Radev și-a motivat decizia susținând că sprijinul militar prelungește războiul.
Nu se știe încă dacă Bulgaria se va alătura noului pachet UE. Țara înregistrează un deficit bugetar de 5,7% din PIB, iar UE a inițiat în iulie o procedură de deficit excesiv. Totodată, conform evaluărilor OSW, guvernul de la Sofia evită să blocheze deschis deciziile UE pentru a nu fi comparat cu Ungaria.
Expertul Kai-Olaf Lang consideră că cele patru țări nu formează un bloc consolidat. Deși au interese similare în privința anumitor chestiuni legate de Rusia și Ucraina, ele sunt prea diferite. Chiar și utilizarea dreptului de veto variază. Lang vorbește mai degrabă despre un „grup informal și flexibil” (loose cluster), care acționează pragmatic și este uneori critic la adresa liniei UE, dar care în final se reîncadrează în deciziile comune.
Ce înseamnă acest lucru pentru restul statelor UE
Dacă toate cele patru țări se retrag, restul de 23 de state membre vor trebui să împartă între ele garanțiile și costurile cu dobânzile pentru noile datorii. Germania, fiind cel mai mare contributor, va prelua cea mai mare parte. Comisia Europeană nu a cifrat deocamdată cât ar însemna acest lucru pentru bugetul federal german.
Pentru bugetele naționale, costurile sunt relevante doar indirect, afirmă Lang, deoarece creditele nu sunt rambursate direct din bugetele fiecărui stat. Totuși, eventualele riscuri legate de garanții reprezintă un argument important în dezbaterile politice interne.
