Legislația în vigoare nu stabilește niciun fel de relație juridică între instituțiile de învățământ superior și penitenciare ori între instituțiile de învățământ superior și persoanele private de libertate care aleg să desfășoare activități cu caracter științific în vederea reducerii pedepselor privative de libertate, se arată în raportul realizat de Consiliul Național al Rectorilor.
Până la această dată, 43 de universități ne-au adus la cunoștință opinia oficială cu privire la subiectul recomandărilor emise de către cadre didactice privind relevanța unor tematici în cadrul unor domenii specifice de competență, în scopul elaborării unor lucrări de către persoane private de libertate. Din analiza materialelor primite se desprind unele concluzii: În prezent, legislația în vigoare nu stabilește niciun fel de relație juridică între instituțiile de învățământ superior și penitenciare ori între instituțiile de învățământ superior și persoanele private de libertate care aleg să desfășoare activități cu caracter științific în vederea reducerii pedepselor privative de libertate", se menționează în raport.
Potrivit documentului CNR, profesorii universitari aflați în lista publicată de Ministerul Justiției, care au semnat recomandări persoanelor aflate în regim de detenție, au asumat o activitate personală "extracontractuală, în afara raportului juridic" cu universitățile în care sunt angajați.
CNR susține că, din punct de vedere legal, cadrele didactice au competența de a evalua relevanța unor tematici pentru domeniile specifice de activitate, precum și lucrări cu caracter științific, exercitarea acestei competențe în afara raportului juridic cu instituția de învățământ superior angajatoare nefiind interzisă prin nicio normă juridică sau administrativă.
Consiliul Național al Rectorilor precizează că instituțiile de învățământ superior pot sancționa cadrele didactice pentru nerespectarea normelor de etică, exclusiv pe baza contractului de muncă și doar în legătură cu executarea acestuia.
