Persoanele afectate de obezitate abdominală prezintă un risc crescut de diabet de tip 2 și boli cardiovasculare. O analiză genetică specială a permis o evaluare mai bună a legăturii între grăsimea abdominală și bolile cardiometabolice. Această cercetare, efectuată pe patru mari cohorte și datele de la UK Biobank, este publicată în JAMA.
Asociere între grăsimea abddominală și bolile metabolice și cardiovasculare nu reprezintă o noutate. Numeroase cercetări au arătat că raportul măsura taliei/ coapselor mare este legat în mod direct de morbiditatea și mortalitatea cauzată de aceste boli, aspect evidențiat mai bine comparativ cu calculul indicelui de masă corporală (IMC).
Împreună cu specialiștii de la Massachusetts General Hospital (SUA), doctorul Sekar Kathiresan a examinat ADN-ul a peste 320.000 de pacienți, care au participat între 2007 și 2015 la studiu, și genomul a 112.000 de persoane, colectat de Biobank din Marea Britanie. În paralel cu aceste analize genetice, cercetătorii au evaluat profilul lipidic și glicemic al participanților, dar și tensiunea arterială și nivelul insulinei.
Cercetătorii au stabilit un scor de risc genetic în cazul unui raport măre talie/coapse. Acest scor include 48 de variante genetice. Analiza efectuată de cercetătorii americani evidențiază că fiecare creștere determinată genetică față de standard este asociată cu o mărire semnificativă de 1,7 ori a riscului de diabet de tip 2. Riscul de boli coronariene crește de 1,4-1,6 ori.
Aceste rezultate sugerează că distribuția grăsimii în corpul nostru permite explicarea în mod diferit, mult mai bine a riscurilor de diabet de tip 2 și boli coronariene, comparativ cu IMC, susțin autorii studiului. Aceștia subliniază că măsurarea taliei este ca un biomarker util pentru terapii de prevenție.
