Mâncărime, piele uscată, pete roşii... Sunt câtea dintre semnele care însoţesc eczema, boală cronică şi inflamatorie ale cărei cauze nu sunt în totalitate cunoscute, chiar dacă adesea sunt descoperiţi alergeni responsabili de apariţia aeczemei.
Un recent studiu, publicat în British Journal of Dermatologie, a analizat cauzele bacteriene, ca factor declanşator al eczemei.
Departamentul de dermatologie al Centrului Medical Universitar Erasmus din Rotterdam a efectuat o analiză sistematică a 95 de studii de observaţie, efectuate pe 9.000 de pacienţi.
Autorii au semnalat că un singur studiu reuneşte criteriile de calitate necesare pentru a formula concluzii durabile. 70% dintre pacienţii afectaţi de eczemă prezintă leziuni cutanate, contaminate cu stafilococul auriu (staphylococcus aureus sau S. aureus) şi 39% dintre ei erau purtători de S.aureus pe pielea sănătoasă.
Proporţia observată este de aproximativ 20 de ori mai mare, comparativ cu cea înregistrată la participanţii la studiu, martori, într-o stare bună de sănătate.
Prezenţa stafilococului auriu este cu atât mai mare cu cât pacienţii suferă de forme mai severe de boală. Această analiză indică importanţa colonizării de S.aureus ca factor de risc în apariţia dermatitei atopice, subliniază Suzanne Pasmas, profesor de dermatologie pediatrică la Centrul medical Universitar Erasmus, autorul principal al analizei. Totuşi, specialiştii susţin că sunt necesare studii mai ample pentru confirmarea acestei ipoteze.
O toxină la originea răspunsului imunitar deformat
80% dintre pacienţii afectaţi de eczemă sunt purtători ai unei suşe a S. aureus care produce o toxină. Această toxină ar fi capabilă să provoace răspunsul agresiv al celulelor imunitare la nivelul pielii. Această toxină eliberează histamine care au un rol esenţial în apariţia reacţiilor alergice. Toxina eliberată de S. aureus ar putea, aşadar, să reprezinte un factor de accentuare a episoadelor de eczemă.
Tratament
La ora actuală, eczema este tratată cu corticosteroizi sau cu antibiotice în caz de infecţie. Însă aceste medicamente sunt asociate cu efecte secundare şi pe termen lung îşi pierd eficacitatea. Antibioticele nu ţintesc doar bacteriile patogene, ci şi pe cele bune, necesare echilibrului la nivelul pielii. În plus, aceste bacterii pot să devină rezistente la antibiotice, de aceea nu se recomandă administrarea pe termen lung a acestor medicamente. În nopinia prof. Pasmas, sunt necesare noi studii privitoare la tratamentul anti stafilococ pentru a înţelege mai bine acţiunea exactă a S. Aureus. Deja o societate de biotehnologie olandeză a realizat un nou medicament. Este vorba de o enzimă care distruge bacteriile. Ea nu atacă
decât suşele de S. aureus şi este eficientă inclusiv contra stafilococului aureus rezistent la meticilină. Modul de acţiune al acestei enzime n-are nici o legătură cu cel al antibioticelor. Comparativ cu antibioticele, nu a fost constatată nici un fel de rezistenţă bacteriană.
Prof. Pasmas spune că, în curând, va începe selecţia de pacienţi pentru un studiu amplu, care are ca obiectiv efectele eliminării ţintite a S. aureus din microbiomul global al pielii şi care sunt stimptomele clinice ale eczemei.
