Tradiţii şi superstiţii. Legenda grâului. Descântece cu grâu pentru aflarea ursitului

19 Iun 2017 | scris de Dănuț Deleanu
Tradiţii şi superstiţii. Legenda grâului. Descântece cu grâu pentru aflarea ursitului

„Grâul e cea dintâi pâne, mai mare peste toate pânile”, spune înţelepciunea populară însămânţată  în tradiţiile vechi. „Grâul îl sfinţim de Paşti, când ducem nafura (pasca) la biserică. Pe grâul de vară e scrisă faţa lui Domnul Hristos: ochii, nas, gură. Ian ia sama bine şi vei vedea. De aceea, prescurele la biserică numai pe grâu de vară se fac. Faţa lui Hristos e pe tot grâul, nu numai pe cel de vară, şi prescurele se fac cu orişice grâu.

Faţa lui Hristos e pe grâu de atuncea când fugea maică-sa cu dânsul de jidani – unii spun că mai târziu, de când voiau să-l răstignească. Fugind, Domnul Hristos a ajuns pe lângă un om ce sămăna grâu, dar nu ştia să-i zică grâului pe nume. „Ce sameni acolo?”, îi zice Domnul Hristos. „Ia, nişte pâne” „Acela e grâu, să ştii că astfeli se cheamă. Sileşte-te degrabă şi mergi acasă de adă seceri, căci îndată va fi copt!”

Omul a ascultat şi, când au venit jidanii pe la amiază-zi, grâul era copt, l-au găsit pe om secerând. „N-ai văzut un om fugind pe aice?” „Ba, l-am văzut!” „De mult?” „Pe când sămănam grâul acesta” „Ei, apoi cine ştie unde va fi!”. Şi s-au întors înapoi. Şi de atunci stă pe grâu scrisă faţa Domnului Hristos. Grâul este de mare însemnătate înaintea lui Dumnezeu, căci cu grâul se slujeşte în biserică. Pe grâu face preotul litia, iar pe perescure de grâu se face slujba în biserică.

Dintru-ntâi era mult grâu pe lume, precum şi vin, dar oamenii au fost nemulţumitori şi Dumnezeu le-a luat darul. A lăsat numai atâta grâu şi vin cât să aibă cu ce sluji preotul în biserică. În ziua de Anul Nou să arunci spice prin casă, iar sara să le strângi şi să le arunci şi în ziua de Sf. Ioan; apoi fă un mănunchi din ele şi le pune undeva, căci sunt foarte bune de dureri de cap să te speli.

Ca să-şi viseze fata ursitul, să puie spre Sf. Andrei 41 de fire de grâu sub cap şi să zică: „Voi, 41 de fire de grâu!/Eu voi dormi şi voi hodini/Dar eu mă rog lui Dumnezeu/Să-mi trimeaţă îngerul meu/Să-mi arate pe ursitorul meu/Ce mi-i dat de Dumnezeu” Şi noaptea visează că-i ia brâul.

Grâul care se samănă de Anul Nou e bun de pus în sân la fete, pentru dragoste. Să iai din 9 ogoare 9 spice de grâu şi să-l porţi în buzunari, căci orişiunde, şi la judecată de te vei duce, vei izbândi. Căci, dacă te iubesc oamenii, te şi cinstesc şi vorba-ţi e băgată în seamă, le place să te asculte şi izbândeşti ce grăieşti.

Tot acelea fire să le poţi şi samana şi grâul ce va răsări tot aşa îl porţi, pentru cinste şi dragoste. Grâul e bun ca apărare împotriva farmecelor. Să puie 9 fire de grâu sau 12 pe sfânta masă, în altar, fără să ştie preotul. Pe acestea, dacă slujeşte 12 liturghii, să-l ia şi să-l păstreze cu naforă, că nici un farmec nu se poate apropia. Tot cu grâu se apără nuna şi la nuntă împotriva necurăţeniei miresei”.

 

SHARE

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Obiceiuri si Traditii

Ultima oră