EXCLUSIV. Non-cetățenii: Cum au fost umiliți rușii înt-un stat al Uniunii Europene

31 Oct 2016 | scris de Istvan Deak
EXCLUSIV. Non-cetățenii: Cum au fost umiliți rușii înt-un stat al Uniunii Europene

Naționalismul, xenofobia, extremismul sunt în floare în Uniunea Europeană, dar într-un stat UE ele par să fi fost normalitate în ultimele două decenii și jumătate.

Letonia și-a proclamat independența de URSS în 1991 prin referendum, însă primul pas al noului Parlament de la Riga a fost să incite spiritele.

Având cea mai mare prezență la urne dintre cele trei state baltice (87, 6%), politicienii letoni s-au trezit și cu cea mai mare opoziție față de independență 25,1%, comparativ cu 21,6% în Estonia și 6,8% în Lituania. Asta în condițiile în care populatia Letoniei avea în componență 48% minorități naționale, față de 40% în Estonia și 20% în Lituania.

Amenințare

Partidele din Parlamentul de la Riga au declarat minoritatea rusă ca fiind cea mai mare amenințare pentru integritatea teritorială și viitorul economic al Letoniei. Astfel, la data de 15.10.1991 s-a proclamat legea dreptului la cetățenie letonă.

Ea prevede că cetățeni letoni sunt doar cei născuți pe teritoriul istoric al Letoniei înainte de 17 iunie 1940 și descendenții lor. Restul, inclusiv cei deportați de Stalin în regiune pentru epurare etnică sau cei care au încercat să fugă de sistemul represiv sunt decăzuți din drepturile cetățenești.

Legea a atins și parlamentari

Ca să fie siguri că sunt atinși rusofilii, au inclus încă o clauză, prin care acordau cetățenie și acelor persoane care nu îndeplinesc condițiile anterioare dar au urmat cursuri universitare în limba letonă. Legea a atins inclusiv parlamentari și aleși locali care nu îndeplineau condițiile pentru acordarea cetățeniei și care astfel și-au pierdut mandatele.

“Versiunea oficială este că toți cei care au venit în Letonia după 17 iunie 1940 sunt imigranți ilegali, iar ei și descendenții lor trebuie privați de cetățenia letonă până la redobândirea ei printr-un proces de naturalizare. Versiunea non-cetățenilor este că în țările baltice era nevoie de forță de muncă, astfel au fost relocați, unii chiar deportați pentru a munci în fabricile și uzinele de pe teritoriul Letoniei”, a subliniat Elizabete Krivcova, în cadrul unei conferințe care a avut loc recent la Riga.

letonia

Peste noapte au pierdut cetățenia

Peste noapte, 600.000 de locuitori ai Letoniei și-au pierdut cetățenia, inclusiv persoane care s-au născut în 1941 în Letonia, au trăit toată viața lor pe teritoriul Letoniei și s-au trezit într-o dimineață că sunt ai nimănui. Statul a decis inclusiv că aceștia trebuie să figureze într-o bază de date, iar pentru asta să li se elibereze pașapoarte de non-cetățeni.

În semn de solidaritate față de cei discriminați, în decurs de doar câteva luni, aproape 100.000 de oameni au renunțat de bunăvoie la cetățenia letonă. “Lovită de un val de emigrație, în Letonia mai trăiesc doar 1,716 milioane de oameni. Dintre aceștia 242.259 mai sunt non-cetățeni, aproximativ 14%. Asta plasează Letonia pe primul loc în Europa și pe locul 4 în lume după Myanmar, Coasta de Fildeș și Thailanda, dar este posibil că între timp Siria să ne fi devansat”, a adăugat Krivcova.

Ea a evidențiat faptul că deși procentual cei mai afectați au fost minoritarii ruși, legea i-a lovit în plin și pe minoritarii ucrainieni, belaruși, polonezi, lituanieni, evrei, rromi și chiar germani. Prin lege li se lua dreptul la vot, dreptul de a părăsi țara, de a lucra în instituții publice, de a urma o facultate care ar fi facilitat un loc de muncă într-o instituție publică (medic, profesor, avocat etc), de a cumpăra pământ, li se limita pensia și pierdeau dreptul de a face armata.

Proces greoi

Procesul de naturalizare era greoi și considerat o umilință de către non-cetățeni. Ei erau obligați să participe la cursuri, iar apoi să dea examen din limba letonă, istorie și constituție. Legile europene nu recunoșteau existența categoriei non-cetățeni, astfel că mulți glumeau pe seama lor și îi numeau ”extrateriști” și ”specimene”. Chiar și așa, aceștia nu s-au grăbit să ia cetățenia rusă și nici nu au beneficiat de vreo atenție specială din partea Rusiei.

naturalizare

Aderarea la UE

Dorința Letoniei de a adera la UE a fost urmată de un tratat de preaderare. Principala clauză din partea UE a fost rezolvarea problemei non-cetățenilor. Până în 1999, naturalizările nu au depășit 4000 pe an. Din 99’, cu ajutorul finanțărilor de la UE, numărul lor s-a triplat și a ajuns la 14.900 în 2000. Interesant este că la referendumul pentru aderarea la UE tocmai pentru campania pro non-cetățeni, 34% dintre cei prezenți a votat împotriva aderării.

Intrarea Letoniei în Spațiul Schengen a deschis granițele și pentru non-cetățeni care puteau călători în aceste țări. Între timp, Rusia a decis să permite intrarea pe teritoriul ei a non-cetățenilor fără viză, în timp ce a impus viză pentru letoni. În anii următori, non-cetățenii au primit intrare liberă în statele CIS (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Kazachstan, Krygystan, Moldova, Uzbekistan și Taijikistan) și condiții speciale de intrare în Ucraina, Georgia și Turkmenistan.

Satisfacția de a călători fără restricții în UE a dus numărul naturalizărilor la 19.169 în 2005, după care procedura iar s-a stins și a ajuns la sub 1000 în ultimii ani. Problema s-a ”rezolvat” în principal pe trei căi: aproape 110.000 au fost naturalizați, 60.564 au devenit cetățeni ai altor state (cei mai mulți în Rusia) și aproape 250.000 au decedat în ultimii 25 de ani.

“Astăzi nu mai simți aerul naționalist pe străzile din Letonia. Avem 25% căsătorii mixte. Oamenii vorbesc pe stradă în rusă și letonă. Țara își face mari griji în privința migrației. Avem cea mai slabă politică de integrare dintre toate statele UE. Populația este împotriva imigrației. Nu întâmplător au ajuns primii 26 de refugiați relocați în Letonia, iar în nici o săptămână au fugit toți. Se fac eforturi pentru modificarea constituției și recunoașterea minorităților”, a încheiat Elizabete Krivcova.

Mici tensiuni mai persistă la Ziua Națională a Letoniei. Sărbătorită în fiecare an la data de 18 noiembrie, ea celebrează independența Letoniei de sub ocupație rusă și germană în 1918, după Primul Război Mondial. “Naționaliștii letoni îi omagiază pe naziștii Waffen SS din al Doilea Război Mondial. Este un afront adus rușilor. Letonia e și a noastră, ar trebui să fie și sărbătoarea noastră”, acuză în stradă minoritarii ruși.

SHARE

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Externe

Ultima oră