Iordănescule, tată, închide repede jocul că ne bate Azerbaidjanul. Uite Puiule, suntem în minutul 30 şi pot să-ţi spun: echipa României n-am ai făcut un meci aşa de bun de la ultimul Campionat Mondial. Eu nu zic că e rău să jucăm cu opt fundaşi în meciul cu azerii, ăştia sunt iuţi rău de tot, dar parcă era mai bine să-l fi lăsat pe Lăcătuş să facă preluările pe şold acasă în linişte, să nu-l mai vadă nimeni. E minutul 35, domnu’ general, şi mă rog la Dumnezeu, şi dvs. îmi susţineţi gândul, ca să păstrăm scorul până la pauză. Numai că, Puiule, uite că golgeterul Azerbaidajnului, cu un gol la activ, ne-a băgat mortu-n casă. În vreme ce noi ne facem de cafea cu lapte, azerii pun osul la bătaie şi fac niţică istorie. Domnu’ Puiu, îmi pusesem mâinile la ochi când a înscris Ilie Dumitrescu, îmi cer iertare, dar eu nu pun golul ăsta la socoteală că mie- ruşine. S-a terminat prima repriză, Anghele, şi sunt îngrijorat tare, dar tare, gândindu-mă la ce o să le spui băieţilor la cabine! Spune-i te rog lui Lăcătuş să se rătăcească în vestiar şi să nu mai intre în repriza a II-a, dă-i un telefon lui Craioveanu şi zi-i că e un mare jucător, dar pe tine nu te interesează chestia asta. Şi de asemenea, urmează-ţi tactica, nu te lua după ziariştii ăştia vai de capul lor, scoate un atacant şi bagă un fundaş să ţină de rezultat că nu se ştie nicodată. Revenim după pauză. Îţi trebuiau şepte şcoli de fotbal Puiule, ca să-l bagi pe Lupu, cel mai în formă jucător român. În rest, domnule general Iordănescu, mulţumeşte-i lui Lucescu! De ce? Pentru că uitându-mă pe teren am observat următorii jucători: Stelea, Selimessy, Dorinel Munteanu, Lupescu, Lupu, Răducioiu, Timofte, Prunea. Dacă îţi spune ceva enumerarea asta de jucători, Puiule, dă-te prins! Totul e bine când se termină cu bine şi vorba unui coleg – meci echilibrat, rezultat echitabil: 4-1. Bună dimineaţa!
MARIUS TUCĂ
