Scutul antirachetă de la Deveselu, FUNCŢIONAL Rusia a cerut SUA şi României abandonarea planurilor privind sistemul de apărare antirachetă în România

18 Dec 2015 | scris de Mara Răducanu
Scutul antirachetă de la Deveselu, FUNCŢIONAL Rusia a cerut SUA şi României abandonarea planurilor privind sistemul de apărare antirachetă în România

Baza americană de la Deveselu este doar o mică parte din proiectul de apărare antirachetă. Scutul are rolul de a apăra America şi aliaţii săi de rachete balistice lansate de inamici. Ca să poată funcţiona, are nevoie de radare şi de rachete performante care să le poată urmări şi distruge pe cele ale inamicului.  Proiectul a presupus construirea a două baze terestre, una în România şi alta în Polonia. Lor li se vor alătura nave de luptă poziţionate în Marea Mediterană. În momentul în care radarele de ultimă generaţie aflate în Turcia şi Marea Britanie vor identifica o rachetă trasă de inamic, atunci proiectilele defensive ale scutului vor fi lansate pentru a distruge ţinta.

La Deveselu vor ajunge 44 de rachete, numite de specialişti - interceptori. Agenţia Americană de Apărare Antirachetă a anunţat că a alocat 550 de milioane de dolari pentru realizarea lor. Aceşti interceptori vor avea o autonomie de 500 de kilometri, pot să ajungă la o altitudine de 160 de kilometri şi ating viteza de 9.600 de kilometri pe oră.

CE SPUNE MINISTERUL AFACERILOR INTERNE 

Pe 13 octombrie 2015, Ministerul Român al Afacerilor Externe a reactionat la declaratiile sefului Departamentului de neproliferare, dezarmare si controlul armamentului din cadrul Ministerului rus de Externe, care ceruse abandonarea planurilor privind amplasarea sistemului american de aparare antiracheta in Romania. Ministerul roman al Afacerilor externe subliniaza ca "Acuzele cu privire la incalcarea Tratatului INF (Intermediate-Range Nuclear Forces Treaty) prin amplasarea facilitatii antiracheta Aegis Ashore la Baza militara Deveselu sunt nefondate. Prevederile acestui tratat vizeaza rachete care angajeaza tinte la sol. Tratatul nu se aplica dezvoltarii si testarii interceptorilor care angajeaza tinte aflate in aer, cum sunt interceptorii SM-3 tip I B care vor fi amplasati la facilitatea antiracheta din cadrul Bazei militare Deveselu. In acelasi timp, sistemul Aegis Ashore nu a fost si nu va fi testat pentru a lansa alt tip de interceptori decat cei folositi pentru angajarea tintelor aeriene", potrivit unui comunicat  al MAE.

Rusia s-a opus construirii SCUTULUI DE LA DEVESELU 

"Declaratia domnului Mikhail I. Uliyanov (...) nu aduce elemente de noutate. (...) Acordul dintre Romania si Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de aparare impotriva rachetelor balistice al Statelor Unite in Romania" prevede ca interceptorii sunt non-nucleari, iar tipul acestora nu poate fi schimbat. Pe fondul proliferarii amenintarilor balistice si a interesului continuu al actorilor statali si non-statali de a testa si dezvolta rachete balistice, dezvoltarea capabilitatii NATO de aparare impotriva rachetelor balistice, care va include componenta europeana a sistemului antiracheta al SUA si, deci, si baza Deveselu, reprezinta o modalitate de consolidare a apararii colective la nivel Aliat, de crestere a stabilitatii si securitatii regionale si internationale. Aceasta capabilitate de aparare pur defensiva nu vizeaza Federatia Rusa, asa cum a fost comunicat in repetate randuri de partea romana si de partea americana, ci amenintari cu rachete balistice din afara spatiului euro-atlantic", mai arata MAE roman.

Moscova a cerut  abandonarea planurilor privind amplasarea sistemului american de aparare antiracheta in Romania, a declarat Mihail Ulianov, seful Departamentului de neproliferare, dezarmare si controlul armamentului din cadrul Ministerului rus de Externe, potrivit Sputnik News. Potrivit lui Ulianov, citat intr-un comunicat postat luni pe site-ul MAE rus, amplasarea elementelor antiracheta in Romania ar fi o "incalcare flagranta" de catre Statele Unite a Tratatului fortelor nucleare intermediare (INF).

Oficialul rus a sustinut ca rachete-tinta si drone de atac, ce pot fi folosite pentru lansarea de rachete de croaziera cu raza medie de actiune, pot fi instalate pe nave militare, dar nu si terestru. "Cerem Statelor Unite si Romaniei sa inteleaga intreaga lor responsabilitate pentru evolutia acestor evenimente si sa renunte la aceste planuri cat nu este prea tarziu", a afirmat Ulianov.

    Baza de la Deveselu a fost inițial construită în 1952

Baza de la Deveselu a fost inițial construită în 1952, cu bani veniţi de la Uniunea Sovietică. Acolo s-au înregistrat şi câteva premiere: aterizări ale avioanelor MiG 15 şi primul zbor supersonic, cu un MiG 19. De altfel, scutul este şi subiectul unei dispute aprinse între Statele Unite şi Rusia. Vestul şi Alianţa Nord-Atlantică privesc proiectul cu entuziasm. Ca pe o măsură eficientă de protecţie în cazul în care potenţialul inamic porneşte un război cu rachete balistic. Rusia consideră că scutul de la Deveselu îi ameninţă securitatea şi a lansat numeroase avertismente.

 Ambasada SUA la București și Ministerul Afacerilor Externe român au anunţat că obiectivul, care include un radar puternic, interceptoare de rachete și echipament de comunicații, este „capabil din punct de vedere tehnic“, au afirmat sursele citate.  „Acest lucru înseamnă că toate componentele majore ale sistemului de apărare antirachetă, inclusiv rachete, sunt în teren și au fost predate comandanților militari', a spus unul dintre oficialii americani citați.

Comandanții militari vor declara facilitatea Aegis Ashore operațională sau pregătită pentru folosirea inițială la începutul lui 2016, odată cu integrarea sa în sistemul mai amplu de apărare antirachetă al NATO, a precizat același oficial. Tim Hawkins, purtător de cuvânt al Forțelor Navale ale SUA, a refuzat să facă vreun comentariu despre anunțul așteptat pentru astăzi, dar a apreciat că obiectivul respectiv este un „pas important în eforturile noastre (ale SUA) de protejare față de amenințarea crescândă reprezentată de proliferarea rachetelor balistice cu rază de acțiune, capacitate letală și complexitate tot mai mari“. 

 

 

Alte stiri din Actualitate

Ultima oră