Proiectul pentru un nou Cod Rutier depus la Senat şi iniţiat de 40 de parlamentari de la toate partidele defineşte şi sancţionează şoferii „agresivi” în trafic. Astfel, se majorează sancţiunile pentru principalele cauze ale accidentelor rutiere, în opinia iniţiatorilor. Cei care, de exemplu, schimbă succesiv benzile de circulaţie pentru a depăşi coloanele, demarează în trombă, claxonează excesiv sau circulă cu maşina, temporar, pe trotuar vor risca amenzi până la o mie de lei, respectiv între 6 şi 8 puncte amendă.
Un studiu realizat în 2010 de Institutul de Prevenire şi Psihosociologie arată că 80% dintre şoferi sunt agresivi la volan. Studiul arată şi că 50% dintre românii cu carnet de conducere recunosc că au abuzat de flash-uri şi de claxoane, 21% că au agresat verbal pe altcineva în trafic, iar 13% spun că au recurs la gesturi obscene. Nici la condus nu se descurcă foarte bine. Aproape 60% dintre români vorbesc la telefon fără hands-free, jumătate dintre ei nu respectă distanţa regulamentară dintre maşini, iar peste 40% conduc obosiţi sau mănâncă la volan. Nu este prima data când se discută despre înăsprirea pedepselor pentru şoferii agresivi la volan. Vom vedea dacă de această dată se va fructifica şi în practică nu doar în terorie. Sau prin proiecte de legi uitate prin sertare.
Potrivit proiectului de lege, comportamentul agresiv la volan (manevre interzise) se manifestă prin:
– schimbatul succesiv al benzilor pentru depășirea coloanelor
– demarat în trombă, cu scrâșnit de roți
– claxonat repetat
– circulația cu viteză nejustificat de mică, pe altă bandă, în afară de prima
– frânarea bruscă la revenirea pe bandă
– mersul cu spatele în scopul intimidării participanților la trafic
– derapaje controlate
– mersul unei mașini pe trotuar
– mersul cu motocicletă pe o roată
Sancţiuni sunt prevăzute şi pentru oprirea neregulamentară a vehiculului pe prima bandă blocând deplasarea vechiculelor aflate în spate, care au dreptul de a vira la dreapta la culoarea roşie a luminii semaforului; conducerea unui vehicul care poluează fonic, peste norma stabilită de regelemntările în vigoare, din cauza eliminării amortizoarelor fonice din tobă sau a utilizării unor astfel de amortizoare neomologate; efectuarea manevrei de întoarcere a vehiculului prin folosirea frânei de ajutor; frânarea bruscă la revenirea pe bandă, imediat după ce conducătorului unui vehicul a efectuat o depăşire a unui vehicul; depăşirea neregulamentară a unei coloane oprite formată din vehicule obligate să oprească la pătrunderea într-o intersecţie, la trecerea la nivel cu calea ferată sau în alt caz de forţă majoră, în scopul de a plasa vehiculul în partea din faţă a coloanei. Amenzile pentru aceste situaţii sunt cele din clasa a III-a (de la 6 la 8 puncte amendă) şi aplicarea sancţiunii contravenţionale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile. În ceea ce priveşte clasele de sancțiuni, acestea vor fi 6, şi nu 5, ca în prezent.
CLASELE DE AMENZI
Un punct amendă este 10% din salariul minim brut pe economie, adică 125 lei de la 1 mai.
– clasa I – 2 -3 puncte amendă (250 lei – 375 lei)
– clasa II – 4 -5 puncte amendă ( 500 lei – 625 lei)
– clasa a III a – 6 – 8 puncte amendă (750 lei – 1.000 lei)
– clasa a IV a – 9 – 20 puncte amendă (1,125 lei – 2.500 lei)
– clasa a V a – 21- 50 puncte amendă (2.625 lei – 6.250 lei)
– clasa a VI a – 51 – 100 puncte amendă (6.375 lei – 12.500 lei)
OBŢINEREA PERMISULUI, MAI DIFICILĂ?
De la 1 ianuarie 2016 , obţinerea permisului pentru viitorii şoferi ar putea fi mai dificilă. Mai exact, o Directivă din 2014 prevede ca șoferii să obțină un aviz care să ateste dacă suferă, sau nu, de apnee moderată în somn, de tip obstructiv. Aşadar, autoritățile vor fi obligate să schimbe legislația, astfel încât, pe lângă testarea psihologică sau examenul oftalmologic, șoferii să fie verificați dacă nu au un crescut de a adormi la volan, cauza multor accidente rutiere.
Sforăitul ar putea schimba Codul Rutier...
O Directivă Europeană, care trebuie asimilată și de legislația română până la sfârșitul lui 2015, prevede că autoritățile statului trebuie să ia măsuri pentru modificarea Codului Rutier în ceea ce privește eliberarea permiselor de conducere. Mai exact, noile prevederi îi vizează, nici mai mult, nici mai puţin, decât pe şoferii care... sforăie şi care vor avea nevoie de un aviz autorizat de la medici pentru reînnoirea sau eliberarea permisului de conducere. Conform documentului, persoanele care suferă de apnee (n.r. -oprire temporară a respirației în somn, caracterizată prin sforăit puternic) nu vor mai putea aplica pentru obținerea permisului auto dacă nu-și rezolvă problemele de sănătate.
Sforăitul, şofatul şi accidentele rutiere
Potrivit unor statistici, aproape jumătate din populația lumii sforăie. Deși de multe ori aceste persoane nu sunt conștiente că au această problemă, însă partenerii lor de viață, da! Medicii atrag atenția: sforăitul nu este normal. În majoritatea cazurilor indică prezența anumitor boli, iar netratat poate duce la complicații grave. Trataţi sforăitul, pentru că riscaţi enorm, mai ales dacă sunteţi conducător auto. Nu o spunem noi, ci o spun studii recente care arată că un somn cu tulburari de respiratie cauzează 4% dintre accidentele grave.
Consecinţele acestei afecţiuni sunt mai riscante pentru şoferii profesionişti. Riscul de a avea un eveniment rutier nedorit este de 7 ori mai mare la o persoană care prezintă apnee de somn decât o persoană sănătoasă, susţin medicii. Deşi studii recente arată că la instalarea apneei de somn contribuie şi factori genetici, obiceiurile de viaţă sănătoasă ajută la prevenirea apariţiei bolii. Iar pentru a evita accidentele rutiere, în unele state şoferii susţin teste obligatorii. În SUA şi Marea Britanie şoferii profesionişti sunt supuşi unor teste de menţinere a vigilenţei la volan care constau în introducerea persoanei respective intr-o camera obscura şi apoi proiectarea pe ecran a unor situaţii neprevazute, măsurându-se timpul de reacţie al acesteia.
Persoanele care suferă de apnee, depresive?
Persoanele care suferă de apnee în somn sunt expuse unui risc crescut de depresie, dar terapia continuă cu oxigen (CPAP) îi poate ajuta, arată un nou studiu publicat luna aceasta în Journal of Clinical Sleep Medicine, scrie healthday.com. Studiul australian a inclus 239 femei şi bărbaţi, proaspăt diagnosticaţi cu apnee în somn. Aproape 73% dintre aceştia sufereau de depresie la începutul studiului. Cu cât apneea se înrăutăţea, cu atât depresia devenea mai severă.
După trei luni, numai 4% dintre cei 228 pacienţi cu apnee, care au recurs circa 5 ore pe noapte la terapia CPAP, mai aveau simptome de depresie. La începutul studiului, 41 de pacienţi spuneau că se gândesc să-şi facă rău sau că le-ar fi mai bine dacă ar muri. După trei luni de terapie CPAP, nici unul dintre ei nu mai avea gându
Cât costă tratamentul
Sindromul de apnee în somn este mai frecvent la bărbaţi, după 40 de ani şi la persoanele obeze, sau cele care consumă alcool. Terapia constă în intervenții chirurgicale prin care se mențin deschise căile respiratorii, sau în folosirea unui aparat de respirat în timpul somnului, potrivit dcnews.ro. Prețul unui astfel de dispozitiv este între 800-2000 de euro. Există firme care închiriază cu circa 100 de lei/lună un dispozitiv, dar masca individuală, care se menține pe parcursul nopții, trebuie cumpărată, la prețuri între 80-100 de euro.
