Ştiinţa din spatele fulgului de nea. Ce ne învaţă americanii

20 Dec 2016 | scris de Gabriela Antoniu
Ştiinţa din spatele fulgului de nea. Ce ne învaţă americanii

Un fulg de zăpadă se formează atunci când o picătură de apă îngheaţă într-o particulă de polen sau praf din atmosferă. Aceasta dă naştere la un cristal de gheaţă. Pe măsură ce cristalul de gheaţă vine spre pământ, vaporii de apă îngheaţă într-un cristal primar, formând noi cristale - cele 6 braţe ale fulgului de zăpadă.

Acesta este răspunsul pe scurt. Pe larg, explicaţia sună cam aşa: Cristalele de gheaţă, care alcătuiesc un fulg de zăpadă, sunt simetrice deoarece reflectă structura internă a moleculelor de apă din cristal, aşezate în spaţii predeterminate pentru a forma un fulg zăpadă cu şase laturi.

Temperatura la care se formează cristalul, dar şi umiditatea aerului sunt cele care determină în final forma de bază a cristalului de gheaţă. De aceea vedem cristale ascuţite, precum acele, sau plate.

Forma unui singur braţ al fulgului de zăpadă este determinată de condiţiile admosferice în care cristalul de gheaţă cade pe pământ. Braţele unui cristal ar trebui să crească într-o singură formă, dar minute sau chiar secunde mai târziu, modificările de temperatură şi umiditate fac ca acestea să se dezvolte într-un mod diferit.

Deşi forma cu şase laturi se păstrează întotdeauna, cristalul de gheaţă se poate ramifica în noi direcţii. Pentru că fiecare braţ se confruntă cu aceleaşi condiţii atmosferice, braţele în ansamblu sunt identice.

Deci, de ce nu sunt doi fulgi de zăpadă exact la fel? Ei bine, pentru că fiecare fulg de zăpadă parcuge căi diferite de la cer la pământ şi, ca atare, întâlneşte condiţii atmosferice diferite în drumul său. De aceea, toţi fulgii de zăpadă sunt unici, semănând cu de toate, de la prisme şi ace, la familiara dantelă.

 

SHARE
 

Eurofrutas Temporar

Alte stiri din Stiinta

Ultima oră